Curiozități despre Serbia. Lucruri interesante și mai puțin știute despre Serbia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Atunci când își planifică vacanțele, românii preferă mai mereu destinații consacrate, uitând sau pur și simplu ignorând regiunile învecinate cu țara noastră, unde este mai ușor și mai practic de ajuns și care, nu în ultimul rând, sunt și mai ieftine. Printre opțiunile demne de luat în seamă se numără și Serbia, vecina sud-vestică a României.
Cuprins:
Deși este o țară mică din Balcani, Serbia are o istorie care datează de mii de ani, o cultură bogată și tradiții străvechi, care se transmit din generație în generație. În același timp, țara vecină și prietenă este una dintre cele mai frumoase și mai vizitate țări din întreaga lume, care ascunde multe povești și locuri surprinzătoare ce merită să fie explorate. Dacă până acum nu ai ajuns niciodată în Serbia, ar fi bine să o faci și te asigurăm că nu vei regreta pentru că vei descoperi locuri minunate, obiective turistice demne de vizitat, oameni prietenoși și primitori și o gastronomie vastă care îți vor încânta papilele gustative.
În cazul în care am reușit să-ți stârnim interesul pentru această parte de Europa și te gândești să călătorești în Serbia într-un viitor apropiat atunci ai nimerit în locul potrivit pentru că în acest articol îți vom oferi cele mai interesante și mai inedite informații despre acest mic stat balcanic.
Ce suprafață teritorială are de fapt Serbia
Serbia (n.n. – în limba sârbă Србија, Srbija), denumită în mod oficial Republica Serbia (n.n. – în limba sârbă Република Србија, Republika Srbija), este o fostă republică iugoslavă fără ieșire la mare, situată la granița dintre Europa Centrală și cea de sud-est, în sudul Câmpiei Panonice și în partea centrală a Peninsulei Balcanice.
Această țară se învecinează cu Ungaria la nord, cu România la nord-est, cu Bulgaria la sud-est și cu patru dintre cele șase republici ex-iugoslave, astfel: cu Macedonia de Nord la sud, cu Croația și cu Bosnia și Herțegovina la vest și cu Muntenegru la sud-vest. Trebuie să precizăm faptul că Serbia revendică și o frontieră cu Albania prin teritoriul disputat Kosovo, care și-a autodeclarat independența față de Serbia în februarie 2008 (Kosovo este un stat parțial recunoscut).
Teritoriul sârbesc se întinde pe 77.474 km² (excluzând Kosovo), scrie Nations Online, iar dacă punem la socoteală și provincia autonomă, suprafața crește la 88.361 km². În acest caz, Serbia ocupă locul 21 în Europa și 113 în lume. Practic, este aproximativ de dimensiunea Iordaniei și Azerbaidjanului și puțin mai mică decât Portugalia și statul american Carolina de Sud.
Ce limbi se vorbesc în Serbia
Populația Serbiei numără în momentul de față aproximativ 7,14 milioane de locuitori, iar în jur de 1,41 milioane dintre aceștia trăiesc în Belgrad, cu 0,21% mai mult față de anul 2022. Beograd, așa cum îi spun sârbii, este capitala și cel mai mare oraș al țării și se numără printre cele mai vechi și mai mari orașe din sud-estul Europei.
Limba oficială este sârba, limba maternă pentru 88% din populație. Sârba este singura limbă europeană activ digrafă, folosind alfabetul chirilic și cel latin, potrivit Wikipedia. Alfabetul chirilic sârb a fost conceput în 1814 de filologul sârb Vuk Karadžić, care l-a fundamentat pe principii fonemice. Acesta este desemnat în constituția țării ca „scriere oficială”. În schimb, alfabetul latin are, de asemenea, prin constituție, statut de „scriere în uz oficial”. Un sondaj efectuat în urmă cu aproape un deceniu arăta că 47% dintre sârbi preferă să folosească alfabetul latin, 36% îl preferă pe cel chirilic, în timp ce 17% dintre ei nu au nici o preferință.
În același timp, în Serbia mai sunt vorbite limbi minoritare precum maghiara, croata, bosniaca, slovaca, albaneza, româna, bulgara și ruteana. Toate aceste limbi sunt vorbite în mod oficial în comune și sate sau în unele orașe unde minoritatea etnică depășește 15% din totalul populației. Spre exemplu, în Vojvodina, administrația provincială folosește în afară de sârbă alte cinci limbi, și anume croată, maghiară, slovacă, română și ruteană.
Serbia nu recunoaște provincia Kosovo
Actualul teritoriu sârbesc a fost locuit încă din perioada paleoliticului, iar migrațiile slave în Balcani dintre secolele al V-lea și al VII-lea au dus la formarea în Evul Mediu timpuriu a câtorva state suverane, care au recunoscut suzeranitatea bizantină, francă și maghiară, scrie Wikipedia. Regatul Serbiei a obținut recunoașterea de către Vatican și Constantinopol în 1217 și a ajuns la apogeu în 1346 ca un Țarat Sârb de scurtă durată. La mijlocul secolului al XVI-lea, Serbia modernă a fost anexată de Imperiul Otoman, dominația fiind uneori întreruptă de Imperiul Habsburgic, care începuse să se extindă spre Serbia Centrală la sfârșitul secolului al XVII-lea. La începutul secolului al XIX-lea, Revoluția sârbă a dus la apariția statului național ca prima monarhie constituțională din regiune. Potrivit Nations Online, Regatul sârbilor, croaților și al slovenilor a fost întemeiat în 1918, iar în 1929 avea să-și schimbe numele în Iugoslavia.
În 2006, în urma unui referendum în favoarea independenței, Muntenegru a votat părăsirea Uniunii de Stat. Drept urmare, Serbia a fost obligată să-și proclame oficial independența la 5 iunie în același an, ca stat suveran succesor al Uniunii de Stat din Serbia și Muntenegru. După aproape doi ani de negocieri neconcludente, în februarie 2008, provincia autonomă Kosovo din sudul Serbiei și teritoriu disputat, și-a declarat independența față de Serbia, însă țara vecină continuă să refuze să recunoască suveranitatea acestui stat.
Serbia și Kosovo au semnat în aprilie 2013 primul acord de principii care guvernează normalizarea relațiilor dintre cele două țări. Serbia are un obiectiv ambițios de a adera la Uniunea Europeană, iar în ianuarie 2014 a deschis negocierile oficiale cu UE pentru aderare.
15 curiozități despre Serbia
- Serbia este al doilea cel mai mare exportator de zmeură din lume. Concret, peste 90% din producția globală de zmeură provine din țara vecină. De asemenea, Serbia este și unul dintre cei mai importanți exportatori de pere, mere, prune și prune din Europa.
- Belgrad este unul dintre cele mai vechi orașe din Europa, existând dovezi care atestă faptul că teritoriul capitelei sârbești a fost locuit în urmă cu mai bine de 7000 de ani.
- Treisprezece oameni din Serbia au lucrat la programul Apollo (zboruri spațiale pilotate, efectuate de NASA). Unul dintre aceștia a fost omul de știință Mihajlo Pupin, care s-a numărat printre fondatorii NASA.
- Biserica Sf. Sava din Belgrad este una dintre cele mai mari din Europa, fiind, totodată, și cel mai mare spațiu de cult ortodox din întreaga regiune balcanică. De asemenea, lăcașul sfânt se laudă că este și una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume, aflăm de pe site-ul Nomads Unveiled.
- În Serbia există un sat denumit Gostusa, ale cărui case sunt construite integral din piatră. Așezarea este situată pe versanții Muntelui Stara Planina, iar oamenii încă trăiesc în aceste case, care au rezistat testului timpului.
- Situată pe o zonă înaltă a Belgradului, la confluenţa râului Sava cu Dunărea, fortăreaţa Kalemegdan este unul dintre cele mai reprezentative obiective din capitala Serbiei. Denumirea derivă din termenii proveniţi din limba turcă „kale”, care înseamnă fort, și „megdan”, care înseamnă „teren”. Întemeiată în secolul al III-lea î.Hr., cetatea s-a numit la început Singidunum și reprezenta granița dintre poporul sârb și cel ungar.
- Situat în estul Serbiei, defileul Derdap este cel mai mare din Europa. De asemenea, în această țară se află și canionul râului Drina, al doilea cel mai adânc canion din Europa.
- Suntem aproape siguri că nu știai, dar cuvântul vampir provine din limba sârbă. Este, poate, unul dintre cele mai folosite cuvinte sârbești din întreaga lume, iar vampirii sunt o parte importantă a folclorului sârbesc.
- Optsprezece dintre împărații romani s-au născut în Serbia, în orașe precum Belgrad, Niș, Constantin și multe altele. În acele vremuri, orașele aveau denumiri diferite, motiv pentru care s-ar putea să nu fi știut acest lucru.
- Brânza elvețiană este renumită în întreaga lume, iar mulți cred că este cea mai scumpă, dar nu este așa. Cea mai scumpă brânză din lume provine din Serbia și este cunoscută sub numele de Pule. Această brânză este făcută din lapte de capră și lapte de măgăriță, iar fiecare kilogram costă în jur de o mie de euro.
- Mulți oameni sunt convinși că industria ceasului din Elveția este cea mai veche. Ei bine, lucrurile nu stau deloc așa deoarece orologeria sârbească este mai veche decât cea helvetă. Mai exact, primele ceasuri fabricate în Serbia au apărut cu cel puțin două secole înaintea celor elvețiene.
- Există un râu în Serbia care se numește Vrelo, însă este supranumit „Anul”. Asta pentru că râul are o lungime de 365 de metri, adică tot atât câte zile are un an.
- Trei cetățeni sârbi au câștigat premiul Pulitzer: Mihajlo Pupin, Carls Simic și Valter Bogdanic. În afară de aceștia, scriitorul Ivo Andric a câștigat Premiul Nobel pentru literatură.
- În Serbia există câteva fenomene naturale neobișnuite, iar unul dintre acestea constă în două lacuri care au insule plutitoare la suprafață: Semetes și Vlasina.
- Oamenii din Serbia sunt cunoscuți pentru natura lor ospitalieră și primitoare. Acest lucru s-ar putea datora faptului că credințele străvechi afirmă că zeii nu vor favoriza pe cineva dacă nu este ospitalier cu oaspeții. Această ospitalitate a continuat să se reflecte în societatea modernă.
Vezi şi curiozităţi despre Estonia!
MaraM 08.09.2023, 21:59
Super
ElenaMA 08.09.2023, 22:45
Interesant
N3gry90 09.09.2023, 00:13
Interesant articolul despre Serbia!
N3gry90 09.09.2023, 00:13
Îmi place această rubrică despre curiozități!
bartusgeorgiana 09.09.2023, 00:45
Un articol util