Descarcă-ţi nervii, ca să-ţi protejezi inima!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ţi s-a spus să nu te enervezi, că-ţi creşte presiunea arterială. Şi să ocoleşti băuturile acidulate, pentru că-ţi strică dinţii. Noi studii, citate de publicaţia britanică Daily Mail, demontează însă toate aceste mituri, arătând că multe dintre obiceiurile proaste sunt, în realitate, benefice sănătăţii.
Presiunea arterială o ia razna dacă ţii furia în tine
Până acum eram avertizaţi să nu ne enervăm, pentru că presiunea arterială va urca la cote alarmante. Însă conform noilor studii în domeniu, acest lucru ar putea fi benefic.
Cercetătorii de la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh, Statele Unite, au arătat că oamenii care-şi varsă nervii când se trezesc într-o situaţie iritantă îşi menţin presiunea arterială constantă şi secretă mai puţin cortizol (hormonul stresului) decât cei care îşi inhibă pornirile furioase. Oamenii de ştiinţă au atras atenţia că persoanele care aleg să ţină supărările în ele, în loc să le dea glas, riscă, în timp, să se îmbolnăvească de inimă.
Patul nefăcut ţine astmul departe
Chiar şi un pat nefăcut, coşmarul tuturor mamelor, este benefic sănătăţii. Alergenii nu prea pot supravieţui dacă aşternuturile, un pic umede dimineaţa, din cauză că am transpirat în ele peste noapte, se usucă pe parcursul zilei. Însă dacă patul este făcut, iar aşternuturile împăturite, ei se pot dezvolta liniştiţi, explică cercetătorii de la Universitatea Kingston. Ce riscăm culcându- ne apoi, seara, în cearşafuri pline de alergeni? De la cea mai banală alergie până la astm, avertizează medicii.
Vorbitul urât ajută la calmarea durerii
Un alt studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Keele, din Marea Britanie, a demonstrat că durerea e mai uşor de suportat atunci când cel care o resimte vorbeşte urât. Dr. Richard Stephens, coordonatorul studiului, spune că aşa se explică de ce prima reacţie a oamenilor atunci când se lovesc e să înjure.
Băuturile acidulate îmbunătăţesc memoria
Oamenii de ştiinţă de la Glasgow Caledonian University, Marea Britanie, susţin că două pahare de suc acidulat pe zi ne ajută să prevenim maladia Alzheimer şi să ne îmbunătăţim memoria cu 20%. Ei le recomandă băuturile carbogazoase în special persoanelor în vârstă, care se luptă cu pierderile temporare de memorie, dar şi tinerilor care urmează să treacă printr-o perioadă de examene. Totuşi, cercetătorii amintesc că aceste sucuri pot avea şi efecte secundare neplăcute: creşterea în greutate şi distrugerea smalţului dinţilor.
Lenea prelungeşte viaţa
Oamenii de ştiinţă americani cred că lenea e secretul unei vieţi lungi şi un antidot perfect pentru stresul de la locul de muncă. Ei ne sugerează să lenevim jumătate din timpul nostru liber, iar când avem o pauză, să tragem un pui de somn, în loc să mergem la plimbare ori la sala de sport. În sprijinul acestei idei, experţii dau ca exemplu măicuţele şi călugării, care trăiesc în linişte, fără a exagera cu efortul fizic. Ei mai spun că persoanele care fac zilnic sau aproape zilnic sport irosesc energia pe care organismul ar putea s-o folosească pentru reînnoirea celulelor sau în lupta contra bolilor.
Agitaţia previne obezitatea
Conform unui studiu realizat de cerce- tătorii americani de la Mayo Clinic, oamenii care par întotdeauna pe fugă, care parcă ar vrea să se ridice mereu de pe scaun şi nu pot sta pe loc, sunt, de obicei, mai slabi decât... colegii lor mai liniştiţi. Mişcările în plus pe care le fac consumă încă 350 de calorii pe zi, ceea ce se traduce printr-un minus de 4,5 - 13,5 kilograme anual.,
Muzica dată tare stimulează creierul
Ascultarea muzicii la volum mare, la căşti sau la concerte, ar putea fi benefică pentru creier. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea britanică Manchester, în acest fel e stimulat un compartiment al urechii interne, numit sacculus, care nu are funcţii în auz, dar e sensibil la un volum de peste 90 de decibeli. Când percepe aceşti decibeli şi transmite informaţia către creier, noi avem o senzaţie de plăcere. Despre acest compartiment, Neil Todd, expert în studierea ştiinţifică a muzicii, crede că e un mecanism de auz primitiv, care şi-a pierdut din funcţii pe măsură ce am evoluat.
Stresul, bun dacă ai de învăţat
În timp ce perioadele lungi de stres slăbesc sistemul imunitar şi lasă organismul vulnerabil la infecţii, perioadele scurte sunt benefice învăţatului, susţin cercetătorii de la Universitatea americană Buffalo. Asta se datorează felului în care cortizolul, hormon eliberat în situaţii de stres, afectează acea parte din creier responsabilă cu procesul de învăţare şi cu memoria.
Jocurile pe calculator întăresc metabolismul
Deşi sunt învinuite pentru “epidemia” de obezitate, jocurile video sau pe calculator te ajută, de fapt, să rămâi în formă şi chiar să pierzi în greutate. Şi asta pentru că, după cum a arătat un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Miami, SUA, în timpul jocului ritmul cardiac se accelerează, respiraţia la fel, consumându- se mai multă energie decât cu alte preocupări. “Jocurile video sunt mai bune decât statul la televizor”, concluzionează coordonatorul cercetării, dr. Arlette Perry.
Jocurile de noroc alungă depresia
Cei care riscă la cărţi, la ruletă sau măcar la bingo sunt mai sănătoşi şi mai fericiţi decât cei cărora nu le plac jocurile de noroc, susţin cercetătorii de la Universitatea Yale. Aceştia au descoperit că asumarea moderată de riscuri o dată pe săptămână - cum e cazul jucătorilor de bingo, de exemplu - ajută persoanele vârstnice să-şi menţină o stare mentală bună. Explicaţia: creierul lor lucrează, este stimulat, iar “jucătorul” e obligat să socializeze. La fel de bune sunt şi pariurile la cursele de cai, care ţin departe demenţa şi depresia.
Foto: Shutterstock
