Care este diferenţa dintre cămilă şi dromader

Există cămile cu una sau cu două cocoașe. Multă lume crede că termenul de cămilă este sinonim cu cel de dromader și că definește același animal, indiferent de numărul de cocoașe pe care acesta le are, mai ales că ambele sunt mamifere rumegătoare și sunt foarte asemănătoare. Cu toate acestea, trebuie să știi că între cele două animale există multe diferențe, iar în cele ce urmează îți vom spune care sunt acestea.

Povestea despre cum a căpătat cămila cocoașa

Suntem siguri că nu există copil care să nu fi citit „Cartea Junglei”, frumoasa poveste a lui Mowgli, „puiul de om” abandonat în junglă și crescut de o haită de lupi, și a prietenilor acestuia, pantera Bagheera și ursul Baloo. Aceasta este cea mai cunoscută lucrare scrisă de Rudyard Kipling, care avea, însă, să lanseze la început de secol XX o superbă colecție de povești cu și despre animale dedicate celor mici, intitulată „Just So Stories”. Unul dintre misterele pe care nuvelistul britanic le-a explorat într-una dintre aceste scrieri este modul în care cămila a căpătat cocoașa.

Kipling descrie cu mult umor povestea unei cămile care, pe vremea când animalele abia începuseră să-l slujească pe om, trăia în Deșertul Urlător și nu voia să muncească nici în ruptul capului. În plus, avea şi o atitudine sfidătoare față de celelalte animale. Nu făcea nimic toată ziua, ci doar mânca bețișoare, spini, tamarix, ierburi și mărăcini, iar când cineva îi vorbea, ea doar pufăia și nimic mai mult. Ca să o pedepsească, Djin, spiritul și protectorul tuturor deșerturilor, avea să-i dea cămilei o lecție, „creând” o cocoașă pe care aceasta a fost nevoită să o care în spate. Și, de atunci, acolo a rămas, iar potrivit lui Kipling, „cămila nu a învățat niciodată să se comporte”.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Ce este cămila

Supranumită „corabia deșertului”, datorită asemănării dunelor de nisip cu valurile mării și a mersului său legănat, cămila (n.n. – Camelus, în limba latină) este un mamifer erbivor rumegător originar din Africa de Nord și din Asia. Aceasta face parte din familia Camelidae, ordinul Artiodactyla, din care fac parte și rumegătoarele din America (lama, alpaca, guanako și vicuña).

Mamiferul are picioare lungi, un bot subțire și două cocoașe de grăsime pe spate. Conform informațiilor de pe site-ul Wikipedia.org, picioarele cămilelor au un sistem de suspensie alcătuit dintr-un țesut moale și „calcă” pe două degete, care sunt acoperite doar cu o unghie uriașă îndoită, nu cu copite. Populația de cămile la nivel mondial este estimată la aproximativ 19 milioane.

În ceea ce privește gabaritul cămilelor, acestea măsoară între 2,25 și 3,45 metri în înălțime și cântăresc între 700 și 800 de kilograme, în timp ce coada este relativ scurtă (35-55 cm). O cămilă se poate deplasa cu o viteză de până la 65 km/h pe distanțe scurte și 45 km/h pe distanțe mai mari. Corpul cămilei este acoperit cu blană, care poate avea nuanțe de la cenușiu roșcat de culoarea nisipului până la brun întunecat. Speranța medie de viață a unei cămile este cuprinsă între 40 și 50 de ani.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Ce stochează cămilele în cocoașe și de ce

Cămilele sunt animale adaptate la viața în deșert și de aceea rezistă foarte bine atunci când trebuie să parcurgă distanțe mari fără hrană sau fără apă. Astfel, ea poate acumula și depozita în cocoașe hrană sub formă de grăsime, care o ajută să supraviețuiască timp de o lună fără a mai avea nevoie să se hrănească. În același timp, dispune de o rezervă de apă de 100-150 de litri în stomac și nu în cocoașe așa cum cred unii oameni. Această cantitate îi este suficientă cămilei pentru două săptămâni, deși, la o adică, ar fi capabilă să o consume pe toată în aproximativ 10 minute, mai scrie sursa citată.

Întrucât au ţesutul din zona abdominală „antrenat” astfel încât să se poată aşeza direct pe nisipul fierbinte, grăsimea abdominală le-ar putea împiedica pe cămile să se aşeze în această poziție. O altă teorie spune că, fiind un mamifer foarte înalt, cămila poate beneficia de pe urma rezervelor de grăsime din cocoașe deoarece, astfel, sunt protejate de expunerea excesivă la soare şi căldură.

Recomandări

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

Ce este dromaderul

Asemenea cămilei, dromaderul (n.n. – Camelus dromedarius, în limba latină) sau cămila bactriană, așa cum mai este denumit, este tot un mamifer rumegător care aparține familiei Camelidae. Denumirea de dromader provine din grecescul Δρομάς (n.n. – dromás), care se traduce prin „a alerga”.

Spre deosebire de cămilă, dromaderul are o singură cocoașă, ceea ce îl face un excelent animal de transport în regiunile deșertice, fiind în plus și foarte rezistent la sete și la căldurile tropicale. Dromaderul este răspândit în zonele aride din Orientul Mijlociu, în nordul Indiei, în regiunile aride din Africa, și cel mai notabil, în deșertul Sahara. Dromaderii a fost introduși în zonele aride din centrul Australiei, unde s-au înmulțit peste așteptări, devenind astăzi o problemă. Se crede că arealul original al strămoșului sălbatic al dromaderului a fost Asia de sud și peninsula arabă.

Aspectul fizic al dromaderului se distinge printr-un gât lung și curbat și un torace îngust. Ca și în cazul cămilei, cocoașa are drept rol stocarea hranei pentru perioadele când dromaderul nu se poate hrăni. Mărimea cocoașei variază în funcție de cât de bine se hrănește mamiferul, aceasta devenind mai mică și înclinându-se într-o parte în perioadele de foamete. Totodată, buzele dromaderului sunt mai groase, ceea ce îi permite să consume plante acoperite cu spini.

În ceea ce privește culoarea, dromaderii au de obicei o nuanță de maro deschis, asemenea nisipului, însă există și unele exemplare negre și altele aproape albe. Blana are firul mai lung în zona gâtului, a umerilor și a cocoașei, în timp ce tălpile dromaderilor sunt adaptate deplasărilor pe nisipul fierbinte din deșert. Dromaderii masculi cântăresc cu circa 10 % mai mult comparativ cu femelele, având o greutate cuprinsă între 400 și 600 de kilograme. Și la capitolul talie masuclii stau mai bine, fiind cu aproximativ 10 centimetri mai înalți la nivelul umerilor. Înălțimea medie a dromaderilor variază între 1,8 și 2 metri.

Spre deosebire de cămile, dromaderii pot rezista la temperaturi mai mari și ne referim la situații în care acestea depășesc chiar 50˚ Celsius. Totodată, specific dromaderilor este faptul că aceștia pot conserva apa datorită abilității lor de a-și schimba temperatura corpului de-a lungul unei zile, de la 34 ˚Celsius la 41,7˚Celsius. Această variație a temperaturii le permite să păstreze apa evitând transpirația, deși corpul se încălzește. În același timp, dromaderii pot pierde până la 30% din apa conservată în corp, în condițiile în care, în cazul altor mamifere, o eventuală depășire a valorii de 15% le poate fi fatală. De asemenea, dromaderii se pot rehidrata foarte rapid, fiind și ei capabili să bea în jur de 100 de litri de apă în doar 10 minute.

O altă caracteristică a dromaderilor o reprezintă nivelul scăzut de agresivitate comparativ cu cămilele, excepție făcând perioadele de împerechere. Confruntările dintre masculii dromaderi se rezumă la îmbrânceli cu tot corpul sau la scuipat. Grupurile de dromaderi sunt de obicei formate din doi până la 20 de indivizi și devin foarte agitați doar când se simt amenințați. În schimb, cămilele sunt mult mai tăcute și rar le poți vedea având un comportament agresiv.

15 curiozități despre cămile

Există o mulțime de lucruri fascinante despre cămile, iar în continuare ți le prezentăm pe cele mai interesante dintre acestea:

1. Blana groasă reflectă lumina soarelui și le protejează de arșița din deșert.
2. Cămilele au o vedere foarte bună, fiind capabile să distingă cea mai mică mișcare la o distanță de până la un kilometru chiar și într-o zi însorită în deșert, scrie site-ul Facts.net.
3. Simțul olfactiv al cămilelor este foarte dezvoltat, acestea putând adulmeca o sursă de apă de la o distanță de 50-60 de kilometri.
4. Datorită structurii speciale a nasului, umiditatea expirată împreună cu aburul revin înapoi în corpul cămilei.
5. În timpul furtunilor de nisip, care reprezintă un fenomen foarte frecvent în regiunile deșertice, cămilele au capacitatea de a-și „închide” nările pentru a nu le intra nisip în nas.
6. Saliva de cămilă miroase îngrozitor deorece aceasta nu scuipă doar salivă, ci și lichid gastric.
7. Cămilele au fost domesticite cu atât de multă vreme în urmă încât aproape că au dispărut în sălbăticie, astfel că exemplarele bactriane mai trăiesc acum doar în rezervațiile naturale din China și din Mongolia.
8. Laptele de cămilă este mult mai hrănitor decât laptele de vacă și, în același timp, nivelul de lactoză pe care îl conține este aproape de zero.
9. Cămilele au două rânduri de gene în loc de unul, ceea ce le ajută să-şi protejeze ochii mai sigur de nisip.
10. În limba arabă, cuvântul „cămilă” înseamnă „frumusețe”.
11. Cămilele pot lovi cu fiecare picior în toate direcțiile, spre deosebire de un cal, care poate lovi doar spre înainte cu picioarele din față și doar spre înapoi cu cele din spate.
12. Bălegarul de cămilă este atât de uscat, încât nomazii beduini îl folosesc drept combustibil.
13. Deși au una sau două cocoașe, cămilele au o coloană vertebrală perfect dreaptă.
14. Cămilele încep să transpire abia când temperatura corpului lor depășește 41˚ Celsius. Ziua, corpul cămilelor are 40-41 ˚ Celsius, iar noaptea temperatura scade până la 34-35˚ Celsius.
15. În ciuda faptului că trăiesc cu precădere în regiunile deșertice, unde aproape că nu există ape, cămilele sunt excelente înotătoare.

Vezi şi care este diferenţa dintre o seră şi un solar!

Urmărește-ne pe Google News