Graurul este o pasăre nu foarte iubită în rândul cultivatorilor, pentru că poate face pagube semnificative în recolte și plantații. Pasărea graur este o pasăre călătoare ce poate fi văzută în țara noastra de primăvara devreme, până toamna târziu.
Cuprins:
Descoperă curiozități și lucruri mai puțin știute despre graur:
Graurul, specie a cărei denumire știițifică este Sturnus vulgaris, este o pasăre din familia Sturnidae. Originari din Eurasia și Africa, graurii au fost răspândiți de către om pe celelalte continente. Cel mai cunoscut este graurul-comun sau, mai simplu, graur. În zona centrală a Europei el este o pasăre migratoare, în cea sudică - sedentară sau călătoare.
Graurii zboară rapid, zgomotos, în stoluri mari, dar la înălțimi reduse. Se deplasează cu ușurință pe sol, unde au pasul clătinat, dar rapid și sigur.
Vara, ciocul este galben și culoarea mai vie, toamna ciocul este cenușiu, mat.Femela nu este la fel de sclipitoare și lucioasa că masculul. Graurul are coada scurtă, iar aripile sunt triunghiulare, scurte și ascuțite. În zbor, aripile îl fac să arate că o stea în patru colțuri. Cântecul graurului este unul melodios, compus din fluierături și multe sunete imitate.
Stolurile de graur sunt de dimensiuni foarte variabile și zgomotoase, aceasta având rol în apărarea împotriva atacurilor prădătorilor. Ele execută mișcări de extindere și contractare cu schimbarea permanentă a formei; mișcarea unui individ în stol este determinată de mișcările efectuate de vecinii săi cei mai apropiați. Pentru a se curăța de paraziți, graurii folosesc acidul formic al furnicilor pe care îl răspândesc pe pene cu ajutorul ciocului.
Se cunosc peste 130 specii, răspândite mai ales, în zonele tropicale și subtropicale ale emisferei de Est. Multe specii au fost introduse de către om în America de Nord, Australia și în Noua Zeelandă.
În zona centrală a Europei, pasărea graur este o pasăre migratoare, în cea sudică - sedentară sau călătoare. Iernează, de regulă, în regiunile mediteraneene. De multe ori își petrece iarna și prin părțile noastre. Sosește la noi pe la mijlocul lui februarie, ocupând pădurile din luncile inundabile sau cele de lângă așezările omenești.
Graurul își face cuibul în scorburi, în crăpăturile zidurilor sau stâncilor, în căsuțele, confecționate de tinerii naturaliști. De multe ori se folosește și de cuibul altor păsări. Cele 4-7 ouă lunguiețe, albastre-palide le clocește împreună cu femela 14-15 zile. Puișorii eclozați sunt orbi, aproape goi și mereu înfometați. Părinții zboară după insecte de 200-300 ori pe zi.
Graurii se hrănesc, mai ales, cu insecte, viermi, melci și cu alte nevertebrate majoritatea cărora sunt dăunători ai plantelor. Prin aceasta graurii aduc un mare folos. Ei pot, însă, aduce și daune, de exemplu, atunci când se înnădesc la cireșe, vișine, struguri sau în timpul deplasării lor de toamnă când se adună în stoluri cu miile. Pentru a reduce aceste daune, oamenii îi alungă din vii și livezi folosind diferiți repelenți acustici, mecanici, biologici.
Graurii care au perioade fără acces la hrană, sau există o reducere a orelor de lumină disponibile pentru hrănire, compensează acest deficit cu creșterea masei corpului lor prin depunerea de grăsime.
Costica2023 29.01.2024, 15:44
sunt cunoscuți pentru cântecul lor variat și melodios
Costica2023 29.01.2024, 15:45
Fiecare individ poate avea un repertoriu propriu de sunete
Costica2023 29.01.2024, 15:47
au un rol important în ecosistem, contribuind la controlul populațiilor de insecte și la diseminarea semințelor
Costica2023 29.01.2024, 15:48
În unele culturi, graurii pot avea semnificații simbolice sau pot apărea în mitologie și folclor
Costica2023 29.01.2024, 15:49
Graurii pot avea manevre de zbor elegante și rapide