ComenteazăGura Humorului este simbolul Bucovinei și o localitate atestată încă de pe vremea lui Ștefan Cel Mare. Cunoscută în trecut drept Gura Homorului, așezarea a fost și este în continuare un centru religios de o deosebită importanță.
Cuprins:
Gura Humorului – scurt istoric
Oraşul Gura Humorului este situat în partea de est a Carpaţilor Orientali şi reprezintă limita dintre două subunităţi ale Carpaţilor Orientali, respectiv Obcinile Bucovinei, în nord şi Munţii Stânişoarei, în sud.
Oraşul Gura Humorului îşi trage numele de la aşezarea sa la gura de vărsare a pârâului Humor în râul Moldova.
Declarată oraş începând cu anul 1904, fapt ce i-a înlesnit dezvoltarea, localitatea este atestată în documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, încă de la începutul secolului XV (1415), când vornicul Oană a întemeiat vechea mănăstire a Humorului, la o distanţă de 6 km de actualul oraş.
Ridicând în anul 1488, pe locul unei construcții mai vechi, din lemn, Mănăstirea Voroneț, Domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt a ctitorit o așezare mănăstireasca a cărei faima a trecut peste veacuri granițele țării.
Cu pictura exterioară păstrată în condiții uimitor de bune, biserica acestei mănăstiri, că și cele de la Mănăstirea Humor și Mănăstirea Moldovița, este o mărturie a neobișnuitului procedeu decorativ care a constituit una din cele mai interesante manifestări de arta din trecutul poporului român.
Potrivit istoricilor, mai târziu, domnitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase danii, între care “o seliște anume – Poiana, la Gura Humorului”. Este prima mențiune documentară a locurilor pe care s-a dezvoltat, peste ani, localitatea Gura Humorului.
Cum ajungi la Gura Humorului
Oraşul este străbătut de şoseaua europeană E576 Suceava – Gura Humorului – Vatra Dornei – Bistriţa Năsăud, fiind situat la 37 km de Suceava – centrul administrativ al judeţului, 36 km de oraşul Fălticeni, 33 km de oraşul Câmpulung Moldovenesc.
Reţeaua de drumuri judeţene asigură legătura cu localităţile vecine: DJ 177 – Mănăstirea Humor – Poiana Micului; DJ 177C – Valea Moldovei.
Accesul în localitate se realizează şi feroviar, pe magistrala 502, Gura Humorului fiind staţie pe reţeaua feroviară Suceava – Vatra Dornei.
Obiective turistice în Gura Humorului și împrejurimi
Gura Humorului este una dintre stațiunile turistice care strâng an de an sute de mii de turiști, datorită faptului că pe teritoriul orașului se afla celebra Mănăstire Voroneț, monument istoric și religios ce datează din anul 1488, dar și datorită poziționării orașului ce face din Gura Humorului o importantă stațiune climaterică a României.
Rezervațiile naturale Piatra Pinului și Piatra Șoimului
Rezervaţia geologică Piatra Pinului situată pe partea dreaptă a râului Moldova este împădurită, fiind acoperită parţial cu pin silvestru, brad, molid, fag. Ca unicat, poate fi menţionat faptul că specia afinul negru se află aici la cea mai mică altitudine din Bucovina.
Piatra Şoimului, situată la câteva sute de metri în amonte de Piatra Pinului, este vizitată pentru pitorescul stâncilor din pădure. Suprafaţa rezervaţiei este de cca. 0,50 ha.
Rezervaţiile Piatra Pinului şi Piatra Şoimului au dobândit regimul de arie naturală protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional.
Muzeul obiceiurilor populare
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituție singulară în rețeaua culturală românească. Tematica muzeului a fost gândita că o călătorie virtuală în universul spiritual al satului bucovinean de la sfârsitul secolului al XIX-lea.
Vizitatorilor Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina i se dezvăluie taine nebănuite ale calendarului popular bucovinean începând cu practicile de la Sfântul Andrei, continuând cu cele specifice Crăciunului, Anului Nou, Bobotezei, începuturilor de an agrar, pastoral, apicol și pomicol, sărbătorii pascale, sărbătorii solstițiale a Sânzienelor și încheind cu practici specifice sărbătorilor de toamnă, Sfânta Parascheva și Sfântul Dumitru.
Mănăstiri în apropiere de Gura Humorului
Adevărate opere de artă, unice în întreaga lume pentru pictura exterioară cu pigmenţi rămaşi necunoscuţi specialiştilor de astăzi, mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate bijuterii ale arhitecturii moldoveneşti medievale.
Mănăstirea Humor
Această mănăstire este localizată la 5 km vest de Câmpulung Moldovenesc. Mănăstirea Humorului e situată pe coama unei coline pe râul cu același nume și e împrejmuită de pajiști și dealuri. Mănăstirea este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu moldovenesc.
Mănăstirea Voroneț
Aceasta este una dintre cele mai cunoscute biserici din România, devenind celebră prin frescele remarcabile zugrăvite în unica nuanță de albastru ca cel al cerului. Voroneț este situată la doar 4 km distanță de Gura Humorului.
Înălțată în 1488, biserica Voroneț și-a păstrat forma inițială nealterată. Turla rotunjită îi conferă elan spre cer, iar postamentul de piatră este semnul trăiniciei, al rădăcinilor strămoșești care au dăinuit peste veacuri. Arhitectura mănăstirii îmbină elemente gotice, bizantine și autohtone. Ea reprezintă expresia artistică a rafinamentului și credinței. Frescele exterioare, dominate de remarcabilul azuriu strălucitor, sunt ferite de ploaie datorită acoperișului modelat în formă de cort.
Mănăstirea Arbore
Mănăstirea Arbore e situată chiar în inima satului omonim, destul de aproape de Gura Humorului. Aceasta e împrejmuită cu gard de lemn și are o curte simplă. Fiind o ctitorie boiereasca, aceasta este construită din cărămidă și nu are turle, însa uimește prin stilizare. Arcadele joase și arcele moldovenești îi conferă proporții echilibrate, iar în interior se păstrează cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Moldova, chivotul de mormânt al hatmanului Luca Arbore, ctitorul bisericii.
Mănăstirea Sucevița
Mănăstirea Sucevița se află într-un peisaj de basm, pe un drum de o frumusețe copleșitoare ce șerpuiește pe văi și culmi bogat împădurite, la o distanță de o oră de Gura Humorului.
Aflată în incinta unui zid de piatră menit să o apere de năvălitori și flancată de cinci turnuri de pază întărite, mănăstirea este ctitoria fraților Movilă, familie de boieri și domnitori. Legendele locului indică faptul că pe acest loc se afla la începuturi o biserică de lemn. Mai târziu, pentru a-și răscumpăra păcatele, o femeie a adus cu carul ei tras de boi, timp de 30 de ani, piatra necesară actualei construcții.
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna este prima și cea mai importantă ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare și se află la proximativ 70 de kilometri de Gura Humorului. De peste cinci veacuri, aceasta atrage credincioșii prin istoria și legendele sale. Mănăstirea este situată între Obcinele Bucovinei, intr-un loc pitoresc înconjurat de dealuri împădurite și de peisaje sălbatice.
- Descoperă cele mai frumoase 25 de mănăstiri din România