Informații pe care le vei găsi în acest articol:

Imnul României – istoric

Imnul de stat este cântecul solmen, apărut odată cu formarea statelor naționale și adoptat oficial drept simbol al unității. Începând din anul 1848, “Deșteaptă-te, române” a fost cântecul ale cărui versuri au fost cântate cu ocazia fiecărui conflic în România, precum Războiul independență (1877-1878), dar și Primul și Al Doilea Război Mondial, insuflându-le curaj, datorită mesajului de patriotism și libertate. Însă, care este istoria imnului național?

Primul Imn Național a apărut în anul 1862

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, au apărut primele preocupări pentru un Imn Național propriu zis. S-a pus la bătaie un concurs public, al cărui premiu era de 100 de galbeni, pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin unirea Principatelor Române, 24 ianuarie 1859. Câștigător a fost desemnat compozitorul și violonistul Eduard Hubsch cu melodia “Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”.

Melodia nu a avut versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a scris versurile pentru viitorul “Imn Regal Român”, intonat la încoronarea regelui Carol I, anul 1884.

Primul Imn Național

Al doilea Imn Național – 1948-1953

Pe data de 4 ianuarie 1948, a fost introdus cel de-al doilea Imn al României, odată cu trecerea de la monarhie la regimul comunist. “Zdrobite cătușe în urmă rămân” a fost denumirea celui de-al doilea Imn. După instaurarea deplinei dictaturi comuniste (30 decembrie 1947), regele Mihai I a fost forțat să abdice mai multe marșuri și cântece patriotice. Au fost interzise, dar a fost interzisă și intonarea ori fredonarea lor, fiind pedepsite cu închisoarea.

Al doilea Imn Național

Al treilea Imn Național – 1953-1975

Imnul folosit în perioada comunistă a fost înlocuit cu noul imn “Te slăvim, Românie”, pe versurile poeților Eugen Frunză și Dan Desliu. Atunci, partidul a hotărât ca poporul să se bucure de faptul că armata rusă era încă în țară și că elitele României își aflau sfârșitul la închisoare.

Al treilea Imn Național

Al patrulea Imn Național 1975-1977

La data de 28 martie 1974, Marea Adunare Națională instituia funcția de președinte al Republicii Socialiste și era ales, în unanimitate, Nicolae Ceaușescu. El a devenit primul președinte al României și a ordonat ca melodia patriotică să fie “Pe-al nostru steag e scris unire”, melodie compusă de Ciprian Porumbescu în anul 1880 pentru a fi imnul societății studențești România Jună din Viena. Însă, melodia fusese deja aleasă, din 1912 de Albania, ca Imn Național al albanezilor. Melodie ce este și în prezent Imnul Național al Albaniei.

Al patrulea Imn Național

Al cincilea Imn Național – 1977-1990

Ceaușescu a renunțat la vechiul imn și a impus ca Imn Național al Republicii Socialiste România cântecul lui Ciprian Porumbescu, “Trei Culori”. Acesta a modificat textul și a adăugat câteva versuri diferite.

Al cincilea Imn Național

Actualul Imn Național al României – 1990

Deșteaptă-te, române” este Imnul Național al României încă din anul 1990. Imnul este format din versurile poemului Un răsunet, de Andrei Mureșan, strofele 1,2,4 și 11, dar și pe muzica populară culeasă de Anton Pann și adaptată de Gheorghe Ucenescu.

Imnul a fost interzis de regimurile totalitare pentru aproape o jumătate de secol, dar a fost ales imediat după decembrie 1989 sub numele “Deșteaptă-te, române”, drept Imn Național al României.

Ziua imnului național este pe 29 iulie

Conform legendei, se spune că Imnul Național a fost cântat pentru prima dată pe data de 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea și tocmai din acest motiv, în fiecare an, pe data de 29 iulie se sărbătorește Ziua Imnului Național.

Imnul României – Deșteapă-te, române!

Cine a scris Imnul României – “Deșteaptă-te, române”

În actuala Constituție, Anton Pann este autorul creditat al muzicii Imnului Național al României. Melodia pe care Andrei Mureșan a pus versurile are o întreagă dezbatere în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. Se vorbește că este vorba despre o melodie de factură populară, cântată pe un text religios, ce purta numele “Din sânul maicii mele”, melodie culeasă de Anton Pann și adaptată mai târziu cu Gheorghe Uncescu.

Pentru o perioadă, Imnul Național “Deșteaptă-te, române” a fost și Imn Național al Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918) și al Republicii Moldova (1991-1994).

Imnul României – Deșteaptă-te, române!

Versuri Imnul României “Deșteaptă-te, române”

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte! ” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost pământ!

PARTENERI - GSP.RO
După Mario Iorgulescu, altă „beizadea” prinsă drogată la volan: „Consum pozitiv la cocaină”
PARTENERI - PLAYTECH.RO
Cine a apărut la mormântul lui Emi Pian. Oamenilor nu le-a venit să creadă ce văd
HOROSCOP
Horoscop 9 august 2020. Racii ajung la concluzii greșite, pentru că e ușor să considere că altul greșește