Ion Creangă - viața și operele scriitorului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ion Creangă a fost unul dintre cei mai importanți scriitori români și cei mai de seamă clasici ai literaturii române, recunoscut și astăzi datorită povestirilor și basmelor sale. Descoperă lucruri neștiute despre cunoscutul scriitor român.
Cuprins:
Învățător, preot și printre primii scriitori de proză din literatura română, Ion Creangă face parte din lista celor mai cunoscuți autori canonici care se studiază pentru examenul de bacalaureat. Citește despre viața lui Ion Creangă.
Când s-a născut Ion Creangă
Data nașterii lui Ion Creangă este și astăzi incertă. Chiar el însuși afirmă în “Fragment de biografie” că s-ar fi născut la data de 1 martie 1837, dar este cunoscută și o altă teorie conform căreia, autorul s-ar fi născut la data de 10 iunie 1839, potrivit unor mitrici (condici) de nou născuți din Humulești.
Creangă a mai avut șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petra. Ultimii trei dintre ei au murit la vârste fragede în copilărie, iar Maria, Ileana și Zahei au murit în 1919.
Viața lui Ion Creangă
Fiu de țăran, Creangă a fost pregătit de dascălul din sat, după care mama lui l-a încredințat bunicului matern, “tatăl mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig”, care l-a dus pe Valea Bistriței, la Broșteni, pentru a continua școala.
La început, numele său era Ion Ștefănescu, dar ulterior și-a schimbat numele în Creangă, după numele mamei.
Dorința mamei sale a fost de a-l vedea preot, așa că s-a înscris la Școala catihetică din Fălticeni, “Fabrica de popi”, acolo unde apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care și l-a păstrat pentru tot restul vieții.
După ce școala din Fălticeni s-a desființat, Creangă este silit să plece la Iași, acolo unde a absolvit cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola. Urmează cursurile seminarului din 1855 până în 1859, după care își ia atestatul și revine în satul natal.
Se însoară cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la Biserica Patruzeci de sfinți din Iași și devine diacon al acesteia. Pe 19 decembrie 1860 se naște fiul său Constantin.
În anul 1864, Creangă intră la Școala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi, acolo unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu, care l-a apreciat foarte mult și l-a numit învățător la Școala primară nr. 1 din Iași.
A fost dascăl și diacon la diferite biserici timp de 12 ani, după care a fost exclus definitiv din rândurile clerului, deoarece și-a părăsit nevasta și a tras cu pușca în ciorile care murdăreau Biserica Golia, și s-a tuns ca un mirean, lucruri ce nu erau permise pentru un diacon.
În 1873 se încheie procesul de divorț, iar copilul său de 12 ani îi este dat în îngrijire lui, motiv pentru care Creangă caută o locuință în care să se mute și așa o alege pe cea în magalaua Țicău (Bojdeuca).
În anul 1875, Creangă îl cunoaște pe Mihai Eminescu cu care se împrietenește, iar la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale între anii 1875-1833.
Când a murit Ion Creangă
Creangă a murit pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău și a fost înmormântat pe 2 ianuarie 1890, la cimitirul Eternitatea din Iași.
Ion Creangă a avut un băiat, pe Constantic, un fost ofițer de carieră, care s-a căsătorit cu Olga Pătru (în 1886), fiica unui comerciant din Brăila. Împreună au avut patru copii: pe Horia, Ion(Ionel), Silvia și Laetitia. Cei doi nepoți ai lui Ion Creangă, Horia și Ion au fost arhitecți renumiți ai perioadei interbelice.
Casa memorială Ion Creangă din Humulești
Este locul în care s-a născut și a copilărit Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești, astăzi o suburbie a orașului Târgu Neamț, din județul Neamț.
Casa memorială-muzeu se află pe strada Ion Creangă, nr 8 și se găsește pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004. Construcția este formată din două încăperi mici și o tindă. Aici se găsesc documente de arhivă, scrisori, cărți poștale cu autograf și fotocopii ale manuscriselor lui Creangă.
Lângă muzeu se află și Parcul tematic "Ion Creangă", un loc în care se găsesc personajele îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de Creangă.
Amintiri din copilărie de Ion Creangă - una dintre cele mai însemnate opere ale literaturii române
Tinerețea lui Ion Creangă este bine cunoscută datorită celei mai personale opere ale sale, "Amintiri din copilărie", operă ce i-a stabilit reputația de mare prozator. Aici sunt scoase la iveală multe detalii intime despre viața de copil povestite cu sinceritate de Creangă.
Cele mai cunoscute opere scrise de Ion Creangă
Povești de Ion Creangă
- Capra cu trei iezi (1875);
- Dănilă Prepeleac (1876);
- Fata babei și fata moșneagului (1877);
- Făt Frumos, fiul iepei (1877);
- Povestea lui Harap-Alb (1877);
- Ivan Turbincă (1878);
- Povestea lui Ionică cel prost (1877);
- Povestea lui Stan-Pățitul (1877);
- Povestea porcului (1876);
- Povestea poveștilor (1877-1878);
- Povestea unui om leneș (1878);
- Punguța cu doi bani (1875);
- Soacra cu trei nurori (1875).
Povestiri scrise de Creangă
- Acul și barosul (1874);
- Cinci pâini (1883);
- Inul și cămeșa (1874);
- Ion Roată și Cuza-Vodă (1882);
- Moș Ion Roată și Unirea (1880);
- Păcală (1880);
- Prostia omenească (1874);
- Ursul păcălit de vulpe (1880).
Nuvele de Ion Creangă
- Moș Nichifor Coțcariul (1877);
- Popa Duhul (1879);
- Romane autobiografice;
- Amintiri din copilărie (1879);
- Fragment de autobiografie.
Scrisori - Scrisori de familie
- Către Gheorghe Creangă;
- Către Zaheiul Creangă;
- Către Ecaterina Vartic;
- Către Elena Creangă-Chiței.
Scrisori către prieteni
- Către Mihai Eminescu;
- Către Vasile Conta;
- Către Alexandru C. Cuza;
- Către Nicolae Gane;
- Către Mihail Kogălniceanu;
- Către Titu Maiorescu;
- Către Iacob Negruzzi;
- Către Ioan Slavici;
- Către Victor Zaharovschi.
Citate celebre de Ion Creangă
- „Românului i-e greu până se apucă de treabă, că de lăsat îndată se lasă.” (scrisori).
- „Dacă Dumnezeu nu ne-ar fi găurit pielea în dreptul ochilor, nu ne-am putea vedea greşelile unii altora” („Întâmpinare la critică domnului Nădejde”, 1881).
- „Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos; puţini suie, mulţi coboară, unul macină la moară” („Povestea lui Harap-Alb”,1877).
- „N-ar fi rău să fie bine-n ţara asta” (anecdotă).
- „Ştiu că sunt prost. Dar când mă uit în jur, prind curaj”.
- „Prostia din născare, leac în lume nu mai are; ea este o uricioasă boală, ce nu se vindecă în școală, ba nici în spitale” („Păcală”,1880).
- „Dac-ar fi să iasă toţi învăţaţi, după cum socoţi tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele.”(„Amintiri din copilărie”,1879).
- „Din cărţi culegi multă înţelepciune, şi, la dreptul vorbind, nu eşti numai aşa, o vacă de muls pentru fiecare!”(„Amintiri din copilărie”, 1879)
- „Dar şi sărac aşa ca în anul acesta, ca în anul trecut şi că de când sunt niciodată n-am fost! („Amintiri din copilărie”, 1879).
- „Ia mai daţi-vă şi pe jos, căci calul nu-i ca dobitocul, să poată vorbi…(„Moş Nichifor coţcariul”, 1880).
Sursă foto: Shutterstock.com
