Istoria periuței și pastei de dinți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Periuțele de dinți și pasta de dinți sunt articole esențiale pentru îngrijirea orală pe care le poți lua din multe magazine, dar de unde provin ele? Care este istoria periuței și pastei de dinți? Bineînțeles, cele două nu au arătat întotdeauna ca astăzi. Află istoria pastei de dinți și a periuței de dinți.
Cuprins:
- Primele periuțe de dinți din lume
- Cine a inventat periuța de dinți?
- Pasta de dinți în culturile antice
- Când a fost inventată pasta de dinți?
- Pasta de dinți conținea săpun
- Istoria periuței de dinți
- Primele peri ale periuței de dinți
- Prima periuță de dinți modernă
- Evoluția pastei de dinți
- Periuțele de dinți moderne și cum să alegi periuța de dinți potrivită
Primele periuțe de dinți din lume
Cei mai mulți istorici sunt de acord că babilonienii și egiptenii antici au creat primele „periuțe de dinți" din crenguțe sfărâmate, între anii 3500-3000 î.Hr. Știm acest lucru deoarece egiptenii antici au păstrat meticulos obiecte în mormintele lor, inclusiv aceste „bețe de mestecat”.
Se crede că chinezii au inventat prima periuță de dinți cu peri naturali în anii 1400, folosind păr de porc pentru peri și os sau bambus pentru mânere. Aceste periuțe de dinți au fost duse în Europa, iar acest design a fost adaptat pentru a folosi peri de cal, pe care mulți europeni îi preferau. Alte modele din Europa au folosit pene. Aceste instrumente antice nu erau la fel de curate ca periuțele de dinți moderne.
Cine a inventat periuța de dinți?
William Addis a proiectat cea mai modernă periuță de dinți în Anglia, în jurul anului 1780. Mânerul a fost sculptat din os de vită, iar porțiunea de periuță a fost făcută tot din păr de porc. În 1844, a fost proiectată prima periuță cu 3 rânduri de peri.
Potrivit Bibliotecii Congresului, perii naturali din păr de animale au fost încă utilizați până când Dupont de Nemours a inventat nailonul.
Nailonul a început dezvoltarea periuței de dinți moderne în 1938. Până în anii ’50, au fost creați peri de nailon mai moi, iar oamenii îi preferau pe aceștia pentru periuțele de dinți. Prima periuță de dinți electrică a fost fabricată în 1939, iar prima periuță de dinți electrică utilizată pe scară largă în SUA a fost inventată în 1960.
În afară de materiale, designul de bază nu s-a schimbat de pe vremea egiptenilor și babilonienilor. Toate periuțele de dinți includ un mâner și un cap asemănător cu peri pentru a curăța dinții.
Periuța de dinți a evoluat de-a lungul istoriei sale îndelungate pentru a deveni un instrument conceput științific, folosind modele ergonomice moderne și materiale sigure și igienice, de care beneficiem cu toții.
Pasta de dinți în culturile antice
La fel ca și periuțele de dinți, egiptenii foloseau o pastă pentru a-și curăța dinții în jurul anului 5000 î.Hr., chiar înainte ca periuțele de dinți să fie inventate. Se știe că grecii și romanii antici au folosit, de asemenea, pastă de dinți, iar oamenii din China și India foloseau pastă de dinți în jurul anului 500 î.Hr.
Pasta de dinți antică era folosită pentru a albi dinții, pentru a împrospăta respirația și pentru a curăța dinții și gingiile, așa cum o folosim și noi astăzi.
Cu toate acestea, materialele erau mai abrazive și nu la fel de igienice. Unele ingrediente ale pastei de dinți antice includeau cenușă de copite de bou măcinată, coji de ouă arse și piatră ponce.
China antică a folosit, de-a lungul timpului, o mare varietate de ingrediente pentru pasta de dinți, cum ar fi ginsengul, menta pe bază de plante și sarea. Ingredientele pastei de dinți a vechilor greci și romani includeau oase zdrobite, coji de stridii, cărbune și scoarță de copac.
Când a fost inventată pasta de dinți?
Dezvoltarea tipului de pastă de dinți cu care suntem obișnuiți a început în anii 1800. Înainte de anii 1850, pasta de dinți era o pulbere. Primele versiuni din anii 1850 conțineau săpun sau cretă.
Nuca de Betel a fost inclusă în pasta de dinți și în Anglia în jurul anilor 1800. Mai târziu, în anii 1860, unele paste de dinți făcute în casă foloseau cărbune măcinat, similar cu versiunile grecești antice.
În 1873, Colgate a început producția în masă de pastă de dinți în borcane. În anii 1890, Colgate și-a introdus pasta de dinți într-un tub similar tuburilor de pastă de dinți din zilele noastre.
Pasta de dinți conținea săpun
Până în 1945, pasta de dinți conținea săpun. După 1945, producătorii de pastă de dinți au înlocuit săpunul cu alte ingrediente pentru a face pasta de dinți o pastă mai fină, cu ingrediente care se regăsesc în pasta de dinți din zilele noastre.
Odată cu avansarea stomatologiei și a cercetării în ultima parte a secolului XX, pasta de dinți modernă a fost dezvoltată pentru a preveni sau trata boli și afecțiuni specifice, cum ar fi sensibilitatea dentară și cariile dentare.
Producătorii au creat pasta de dinți cu fluor pentru a ajuta la prevenirea coroziunii în 1914. Producătorii și stomatologii au realizat că ingredientele abrazive ale pastei de dinți ar putea uza sau deteriora smalțul, așa că au fost dezvoltate și paste de dinți cu o abrazivitate foarte scăzută.
Istoria periuței de dinți
Periuța de dinți este instrumentul de igienă orală ales de bărbați, femei și copii din întreaga lume. Prima utilizare consemnată a unei periuțe în scopuri de igienă orală a fost între 3500 și 3000 î.Hr. când culturile din Egiptul antic și Babilon foloseau crenguțe cu capetele sfărâmate pentru a îndepărta placa de pe dinți.
Culturile, atunci ca și acum, considerau că dinții albi erau un semn de tinerețe și frumusețe.
Primele peri ale periuței de dinți
Astăzi, periuța de dinți tipică poate conține mii de peri subțiri care lucrează împreună pentru a răzui placa dentară înainte ca aceasta să se calcifice în tartru. Dezvoltarea periilor a fost un progres important, iar prima lor utilizare poate fi urmărită până în China secolului al XV-lea.
Perii proveneau din părul de pe gâtul porcului și erau fixați la un capăt al unui băț de bambus. Conceptul a fost adoptat în curând de europeni, care au folosit păr de cal.
Prima periuță de dinți modernă
Prima periuță de dinți pe care am putea-o recunoaște ca fiind modernă în designul său a fost dezvoltată de William Addis în Anglia, în jurul anului 1780. Mânerul subțire a fost sculptat din os de vacă, în timp ce celălalt capăt ținea un rând de peri luați de la porci. Designul a fost rafinat ulterior într-o versiune cu trei rânduri la mijlocul anilor 1800.
Cu toate acestea, perii de animale se uzau rapid. Un înlocuitor mai durabil, nailon, a fost inventat în 1935 de către compania chimică DuPont. Un polimer sintetic este încă utilizat pe scară largă ca material de bază pentru periile periuțelor de dinți.
Evoluția pastei de dinți
Pasta de dinți datează surprinzător de mult timp. În jurul anului 5000 î.Hr., egiptenii foloseau o pastă de curățare pentru a îndepărta placa de pe dinți. Vechii romani se foloseau de pastă pentru a-și albi dinții. Este posibil ca primele utilizări ale pastei de dinți să fi fost folosite pentru a îndepărta sau acoperi mirosurile urât mirositoare din gură.
Materialul de bază al acestor forme timpurii de pastă de dinți varia în funcție de scopul urmărit. Aromele și ierburile acopereau respirația urât mirositoare. În schimb, ingredientele abrazive precum piatra ponce și osul zdrobit ar fi oferit proprietăți de curățare mai bune.
Prima opțiune de pastă de dinți cremoasă produsă în masă a fost dezvoltată de Colgate la sfârșitul secolului al XIX-lea. În secolul al XX-lea s-au înregistrat alte progrese care au îmbunătățit puterea de curățare a pastei de dinți.
După descoperirea faptului că fluorul ar putea întări semnificativ dinții, mineralul a fost introdus ca aditiv pentru pasta de dinți începând cu jumătatea secolului al XX-lea. Acest mineral întărește în mod natural smalțul, ceea ce poate reduce considerabil riscul de apariție a cariilor dentare.
Periuțele de dinți moderne și cum să alegi periuța de dinți potrivită
În prezent, atât periuțele de dinți manuale, cât și cele electrice, sunt disponibile în multe forme și dimensiuni. Ele sunt de obicei fabricate din mânere turnate din plastic și peri de nailon.
Acum, dentiștii și cercetătorii în stomatologie pot testa ce tipuri de periuțe de dinți sunt cele mai bune pentru sănătatea orală.
Cele mai recente modele de periuțe de dinți includ mânere drepte, înclinate, curbate și conturate cu zone de cauciuc moale pentru a le face mai ușor de ținut și de folosit.
Periuțele de dinți cu cap mai mic pot ajunge mai bine în toate zonele gurii, inclusiv la dinții din spate greu de atins, dar acest lucru poate depinde de mărimea gurii tale.
Cele mai bune mânere pentru periuța de dinți sunt cele care îți sunt cel mai confortabil de ținut în mână
Înlocuiește periuța de dinți la fiecare trei luni sau atunci când începe să arate o oarecare uzură, în funcție de ce se întâmplă mai întâi.
Sursa foto: 123rf.com
Citeşte şi orașe străvechi dispărute și redescoperite!
