La ce vârstă vorbesc copiii

La ce vârstă vorbesc copiii

Există, desigur, anumite repere pe care majoritatea copiilor le ating în comunicare la anumite vârste și poate fi un moment descurajant pentru părinții care văd că copiii prietenilor lor încep să vorbească mai devreme decât ai lor. 

Pentru cei mai mulți copii, aceasta este probabil doar variația naturală a momentului în care ei își ating propriile repere. Pentru alții, ar putea fi vorba de o întârziere temporară a limbajului care, în cele din urmă, îi va face să recupereze decalajul fără nicio intervenție.

Dar pentru unii copii, o întârziere a etapelor timpurii de dezvoltare a limbajului ar putea fi primul semn al unei tulburări de dezvoltare a limbajului pe termen lung. Deci, ce ar trebui să caute părinții dacă sunt îngrijorați de dezvoltarea limbajului copilului lor?

Când să te îngrijorezi

În general, copiii încep să bolborosească începând cu vârsta de aproximativ șase luni și spun primele cuvinte între zece și 15 luni (majoritatea încep să vorbească la aproximativ 12 luni). Apoi încep să preia un număr tot mai mare de cuvinte și încep să le combine în propoziții simple după aproximativ 18 luni.

Este important de reținut că limbajul nu înseamnă doar sunetele pe care le emitem cu vocea. Ideea că limbajul înseamnă doar vorbire este o concepție greșită. O luăm ca pe ceva de la sine înțeles, însă înțelegerea limbajului folosit de cei din jurul nostru este o sarcină foarte complexă. 

Recomandări

IKEA face mobilă din pădurile seculare ale României, acuză Greenpeace. „Arbori cu vârste de până la 180 de ani sunt tăiați”

Trebuie să cunoaștem cuvintele folosite, să avem o idee despre ce înseamnă aceste cuvinte în diferite contexte și să înțelegem sensul unei propoziții pe baza ordinii cuvintelor. Acestea se numesc abilități lingvistice receptive.

Părinții ar trebui să fie conștienți de faptul că, încă din primele etape de dezvoltare a limbajului, copiii înțeleg mai mult decât pot comunica ei înșiși.

 Într-adevăr, prin înțelegerea de către copii a limbajului din jurul lor – cu alte cuvinte, a ceea ce spun părinții, frații, surorile și îngrijitorii – copiii își dezvoltă propriile competențe lingvistice.

Unele afecțiuni care afectează vorbirea, cum ar fi bâlbâiala, sunt foarte vizibile. În schimb, problemele pe care le au copiii atunci când nu dezvoltă limbajul în mod tipic pot fi uneori ascunse. 

Uneori, instrucțiuni aparent complexe pot fi ușor de înțeles datorită contextului general. De exemplu, dacă îi spui copilului „du-te și pune-ți haina și cizmele” poate fi înțeles datorită contextului de a se pregăti să iasă din casă și de a înțelege cuvintele „haină” și „cizme”.

Alte instrucțiuni cu un context mai puțin clar, cum ar fi „ia cartea albastră și neagră care se află sub pătura de pe scaun”, necesită o mai bună înțelegere a limbajului în sine și ar putea fi mai dificil pentru copiii cu dificultăți de limbaj.

Recomandări

Tiraspolul amenință cu un „război mondial”, dacă Republica Moldova va încerca să reintegreze Transnistria: „Jonglează cu torțe într-un depozit plin cu praf de pușcă”

Este adesea dificil să se identifice o problemă de limbaj subiacentă la mulți copii, în special atunci când aceștia se pricep să folosească contextul social.

Când să soliciți ajutor

Pentru copiii înșiși poate fi foarte frustrant atunci când nu-și pot exprima gândurile sau când nu înțeleg pe deplin ce se întâmplă în jurul lor. 

Un copil care are crize de furie, dar îi este greu să spună de ce este supărat, poate avea o dificultate de limbaj subiacentă. 

Acest lucru ar putea semnala o întârziere de limbaj, care nu este neobișnuită. Dacă observi că copilului îi este greu să urmeze instrucțiuni simple, acest lucru s-ar putea datora unei dificultăți de înțelegere a limbajului, ceea ce poate indica o problemă mai persistentă.

Aproximativ 70-80% dintre copiii cu întârzieri expresive recuperează limbajul până la vârsta de patru ani. Pentru alții, acest lucru ar putea evidenția o tulburare de dezvoltare a limbajului, o afectare pe termen lung a abilităților lingvistice. 

Chiar și experții consideră că este dificil să deosebească întârzierea și tulburarea de limbaj înainte de școala primară. Se crede că această tulburare afectează 7,6%, adică unul din 15 copii. 

Ea poate afecta abilitățile de exprimare și receptare a limbajului și durează până la vârsta adultă.

Recomandări

INTERVIU. Arhitecta Iris Popescu, despre designul incluziv: „Există prejudecata că accesibilitatea urbană se referă doar la persoanele cu dizabilități. Amenajarea spațiului poate să amplifice sau să limiteze abilitățile noastre”

Toți copiii au capacitatea de a se dezvolta, dar copiii cu această tulburare pot avea nevoie de sprijin suplimentar pentru a-și atinge potențialul maxim.

 Mai degrabă decât să „așteptați și să vezi”, este o idee bună să soliciți sfatul unui specialist, în special dacă copilul are între 18 și 30 de luni și pare să aibă probleme de înțelegere a limbajului, folosește foarte puține gesturi pentru a comunica și învață greu cuvinte noi. Primul pas este să contactezi un serviciu local de logopedie și terapie a limbajului.

Stimularea abilităților lingvistice la copil

Limbajul este flexibil și nu există un aport prea mare de limbaj. Indiferent de nivelul de dezvoltare a limbajului pe care îl are copilul tău, există întotdeauna lucruri pe care le poți face pentru a-i stimula și mai mult abilitățile lingvistice.

De exemplu, atunci când te joci cu copilul, urmărește-i direcția ochilor și etichetează lucrurile pe care le vede. Dacă spune „cal care aleargă”, poți să mergi mai departe cu acest lucru și să îi spui: „Da, calul aleargă.  Unde fuge?” 

Acest lucru îi ajută pe copii să învețe cuvinte și concepte noi, precum și să învețe cum să structureze mai bine propozițiile.

Citirea cărților împreună este excelentă pentru dezvoltarea abilităților lingvistice, deoarece în cărți poți găsi cuvinte noi pentru lucruri care nu se văd des în viața reală, cum ar fi animalele de la grădina zoologică. 

Este, de asemenea, valoroasă în promovarea atenției și a abilităților de ascultare. Asigură-te că pui o mulțime de întrebări de tipul „de ce” și „cum” pentru a obține mai mult limbaj de la copilul tău, mai degrabă decât întrebări la care se poate răspunde cu un „da” sau „nu”. 

Vizionarea de videoclipuri sau de programe de televiziune pentru copii poate fi similară, dar numai dacă vă uitați și discutați împreună despre videoclipuri sau emisiuni.

Pare simplu, dar purtarea unor conversații de tip „dus-întors” cu copilul poate fi de mare ajutor. 

Nu numai că acest lucru poate fi incredibil de satisfăcător din punct de vedere social, dar poate contribui la dezvoltarea și extinderea limbajului și a unor abilități mai largi de comunicare socială. 

Încearcă să integrezi acest lucru în activitățile obișnuite, cum ar fi să vorbești cu copilul în timp ce faci cumpărăturile de la supermarket sau mergeți împreună în parc.

Sursa foto: 123rf.com

Ce nu ar trebui să facă o femeie însărcinată

Urmărește-ne pe Google News