Lăsata Secului pentru Postul Naşterii Domnului 2025 - tradiții
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lăsata secului este o sărbătoare care marchează ultima zi când se poate mânca de dulce, dinaintea începerii unuia dintre cele mai mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă, postul Nașterii Domnului 2025. De această zi sunt legate și numeroase obiceiuri populare.
Cuprins:
Ce înseamnă lăsata secului și când se lasă sec pentru postul Nașterii Domnului 2025
Pentru Postul Nașterii Domnului 2025, lăsata secului are loc în seara de 13 noiembrie. În mod normal, data la care se lasă sec este 14 noiembrie, cu o zi înainte de începerea postului, care durează 40 de zile, până în Ajunul Crăciunului, însă atunci când această zi pică miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi înainte.
În mod tradițional, seara de lăsata secului era prilej de adunare a familiei și a rudelor. Se pregăteau mese bogate, vin și țuică fiartă. Era un fel de ospăț de ”rămas bun” de la mâncărurile de dulce, dar și o petrecere care marca începutul unei perioade mai austere.
Dincolo de partea festivă, Lăsata secului are o dimensiune profund religioasă. Ea reprezintă începutul unei perioade de curățire a sufletului și a trupului. Postul Crăciunului nu este unul sever ca Postul Paștelui, dar are același scop, pregătirea credincioșilor pentru o mare sărbătoare, Nașterea Domnului.
Tradiții de lăsata secului pentru postul Nașterii Domnului
Preoții spun adesea că, pe lângă abținerea de la anumite mâncăruri, postul trebuie să însemne și liniște, împăcare, iertare, rugăciune și fapte bune. Astfel, tradiția de a te împăca de Lăsata secului cu rudele, vecinii sau prietenii are o valoare morală adâncă, e un fel de curățenie sufletească, asemenea celei pe care gospodinele o fac în casă înainte de sărbători.
În unele zone din țară, de această sărbătoare, finii mergeau la nași cu plocon, care consta într-o găină friptă, un colac mare sau o turtă în foi și o sticlă de vin. În timp însă, preparatele au variat, dar obiceiul a continuat.
Finii își cer iertare de la nași pentru greșelile pe care le-au făcut peste ani, iar după ce se împacă, se întinde masa. Se serveșc plăcinte cu fructe și legume, struguri sau stafide care simbolizează sporul și vigoarea spirituală.
Femeile fac turte de mălai și le dau de pomană pentru sufletele celor morți și vii. Un obicei întâlnit în Ardeal spune că în ziua de dinaintea începerii Postului Crăciunului, femeile trebuie să spele toate vasele în care au gătit mâncare de dulce, ca ele să poată fi folosite pentru mâncare de post. Vasele vor fi folosite pentru a face produse de post, în următoarele 40 de zile.
În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un obicei vechi, care are legătură cu focurile purificatoare. La lăsatul serii, pe dealuri se aprind focuri, iar în această atmosferă se spune că se purifică comunitatea respectivă și alungă spiritele rele. Se credea că prin acest ritual se asigură perpetuarea renașterii la viață.
În regiunea Munteniei, nurorile fac plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care le oferă soacrelor, ca relațiile să rămână dulci și în timpul postului. Vasele în care s-a gătit în această zi trebuie puse cu gura în jos pentru ca spiritele rele care ajung în casă, să nu intre în ele.
Se spune că pieptul găinii gătite de Lăsata Secului va prevesti cum va fi iarna. Dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă e subțire, va fi o iarnă lejeră și plină de rod. Oamenii care stau la case își ung ferestrele și porțile cu usturoi pentru a alunga spiritele rele.
Pentru români, obiceiurile de lăsata secului rămân un prilej de a fi în comunitate, de legătură între generații și de reafirmare a valorilor tradiționale. Chiar dacă astăzi viața urbană a făcut ca multe dintre aceste ritualuri să se piardă, spiritul Lăsatei secului rămâne același, înseamnă bucuria de a fi împreună, de a te împăca cu tine și cu ceilalți, și de a intra curat în perioada care pregătește una dintre cele mai frumoase sărbători ale anului, Crăciunul.
Rugăciunea care se spune de lăsatul secului
”Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor și biruință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bunăplăcere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre.
Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hristoase, Dumnezeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.“
Cum se ține postul
Postul Crăciunului ne amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Primele mențiuni despre ținerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei. Hotărârea că toți credincioșii să postească timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol, ținut în anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Înainte de acest sinod, creștinii posteau diferit: unii numai șapte zile, iar alții șase săptămâni.
Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.
Totodată, în ceea ce privește felul cum se ține corect postul, preoții spun că postul este un exerciţiu de înfrânare a poftelor trupului şi de întărire a voinţei și de mântuire. Postul poate fi de mai multe feluri:
- ajunare desăvârşită sau postul negru, când nu mâncăm şi nu bem nimic o zi întreagă postul aspru sau uscat, când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc);
- postul obişnuit sau comun, când mâncăm la orele obişnuite, dar numai “mâncăruri de post”, adică ne abținem de la “mâncărurile de dulce” (carne şi peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime);
- postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi untdelemn, tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.
Când e dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025
Postul Crăciunului este considerat un post mai blând decât Postul Paștelui, motiv pentru care există și mai multe zile cu dezlegare la pește.
- 21 noiembrie (†) Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Dezlegare la pește)
- 25 noiembrie Odovania Praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului; † Sf. M. Mc. Ecaterina; Sf. M. Mc. Mercurie (Dezlegare la pește)
- 29 noiembrie Sf. Mc. Paramon și Filumen; Sf. Cuv. Pitirun (Dezlegare la pește)
- 2 decembrie †) Sf. Cuv. Paisie și Cleopa de la Sihăstria; Sf. Prooroc Avacum; Sf. Mc. Miropi; Sf. Porfirie Cavsocalivitul; Sf. Ier. Solomon, arhiep. Efesului (Dezlegare la ulei și vin) (Dezlegare la pește)
- 4 decembrie † Sf. M. Mc. Varvara; Sf. Cuv. Ioan Damaschin (Dezlegare la pește)
- 6 decembrie †) Sf. Ier. Nicolae, arhiep. Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni (Dezlegare la pește)
- 7 decembrie †) Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeș; Sf. Ier. Ambrozie, ep. Mediolanului (Milano) (Dezlegare la pește)
- 9 decembrie Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Proorociță Ana, mama Proorocului Samuel (Dezlegare la pește)
- 13 decembrie †) Sf. Ier. Dosoftei, mitr. Moldovei; † Sf. M. Mc. Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest; Sf. Mc. Lucia, fecioara din Siracuza (Dezlegare la pește)
- 18 decembrie †) Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian și Zoe; Sf. Ier. Modest, arhiep. Ierusalimului (Dezlegare la pește)
Sursă foto - Shutterstock.com
