Mănăstirea Frăsinei - lăcașul în care femeile nu au voie. Istoric și legendă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mănăstirea Frăsinei din Muereasca, județul Vâlcea, este singura mănăstire ortodoxă din România în care accesul femeilor este interzis. Povestea Mănăstirii Frăsinei arată că însuși cel care a construit-o a gândit această regulă neobișnuită.
Cuprins:
Mănăstirea Frăsinei se află la 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea și oricine vrea să-i treacă pragul va da cu ochii de mai multe pancarte prin care este semnalat faptul că femeile nu au voie în acest lăcaș de cult.
Mănăstirea Frăsinei - scurt istoric
Mănăstirea Frăsinei datează din anii 1700 și a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015.
Primele mențiuni despre Mănăstirea Frăsinei datează din anul 1710 când când doi călugări, Ilarion şi Ştefan, s-au retras în aceste locuri singuratice. Numele unuia Ilarion, iar al altuia Ştefan. Transilvania poate fi locul de plecare al celor doi, deoarece în 1709 izbucnesc unele răscoale aici şi ar corespunde foarte bine cu momentul istoric indicat de document.
După pacea de la Pasarowitz, din 1718, când situaţia se mai limpezeşte şi luptele încetează, Ilarion şi Ştefan se hotărăsc să se stabilească definitiv aici şi să dea o formă legală schitului pe care îl înfiinţaseră. Totuşi începutul construirii Mănăstirii Frăsinei trebuie legat de binecuvântarea dată de episcopul Inochentie care îşi începe păstoria în septembrie 1727. Terenul acordat era în mare parte pădure şi păşune. Aveau şi o livadă precum şi o grădină.
În anul 1764 boierii Cârstea, Damian şi Nicoliţă din Râmnicu Vâlcea construiesc din fonduri proprii o biserică de zid în locul celei de lemn, înzestrând-o cu toate obiectele necesare cultului. Prin această acţiune îşi întăresc şi mai mult relaţiile cu schitul, devenind ctitori adevăraţi ai acestei aşezări.
În noua formă schitul îşi desfăşoară viaţa paşnic până în 1780. Atunci o brigadă de voluntari români condusă de Preduţă Bujoreanu se retrage aici din calea austriecilor. Austriecii au luat tot ceea ce era de valoare, dar nu au distrus biserica.
Cu ocazia unei vizite pastorale întreprinse în anul 1857 prin judeţul Vâlcea, Sfântul Calinic vizitează şi schitul Frăsinei. Aşezarea retrasă şi locul deosebit îl impresionează.
Dorinţa Sfântului Calinic s-a împlinit în anul 1859 când au început lucrările de construire a noului locaş.
O altă problemă în legătură cu averea Mănăstirii Frăsinei a fost aceea a secularizării. Printr-un act emis de domnitorul A.I. Cuza, datorită prestigiului de care se bucura Sfântul Calinic, Mănăstirea Frăsinei rămânea singura mănăstire nesecularizată din ţară.
Cum ajungi la Mănăstirea Frăsinei
Mănăstire Frăsinei se află în comuna Muereasca de Sus, în județul Vâlcea. La lăcașul de cult se ajunge din orașul Râmnicu Vâlcea, fiind aflat la o distanță de 25 de kilometri de acesta.
- Descoperă cele mai frumoase mănăstiri din România!
Mănăstirea Frăsinei - singura mănăstire în care accesul femeilor este interzis
Mănăstirea Frăsinei se află în comuna Muereasca, județul Vâlcea. Regulamentul Sfântului Calinic este unic și este păstrat cu strictețe. Aici nu se mănâncă niciodată carne, femeile nu au voie să intre niciodată în mănăstire, iar slujba se face la miezul nopții până dimineața.
Cu doi kilometri înainte de poarta mănăstirii este postat şi primul avertisment: „Strict interzisă urcarea mai sus a persoanelor feminine”, prin „Legământul Sfântului Calinic”.
Această regulă i-ar fi venit în minte episcopului Calnic după o vizită la Muntele Athos. Ca să-i ferească pe călugări de ispite, Episcopul Calinic a aruncat un blestem asupra oricărei femei care ar fi încălcat regulile impuse de el.
Așadar, rareori se mai găsesc acum femei care urcă până la mănăstire, însă pentru cele care totuşi ajung în zonă şi vor să se roage, călugării au construit o biserică, la doi kilometri distanţă.
Această interdicție nu are un temei legal. Totuși, foarte multe femei evită să calce pragul mănăstirii. Asta din cauza legendelor legate de blestemul sfântului Calinic.
Mai mult, Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu, este semnatarul unui „document cu legământ cu blestem”, publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Râmnicului, prin care sunt blestemați toți preoții care vor mai oficia slujbe la biserica din apropierea Mănăstirii Frăsinei. Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, susține că semnarea acestui document este doar „o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească”.
Legende despre mănăstire
În jurul aşezământului s-au născut de-a lungul timpului multe legende. Toate vorbesc despre oameni aflaţi în suferinţă şi bolnavi incurabil vindecaţi miraculos.
În 1867, cel cunoscut astăzi drept Sfântul Ierarh Calinic, a aşezat o piatră de legământ pe care a gravat cu litere chirilice binecuvântări, dar şi blesteme pentru cele care vor respecta sau nu interdicţia de a călca hotarul spre mănăstire.
Blestemul pare să confirme legenda: „Acest sfânt locaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie (mănăstire - n.r.) de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască.
Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă lagoslovenia (blagoslovenia este forma corectă a cuvântului şi înseamnă binecuvântare - n.r.) lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului-Noului Severin, 17 ian. 1867”.
Foto: Facebook / Manastirea Frasinei
Any0205 25.08.2023, 11:29
Ce frumos!
Irinel 29.08.2023, 03:19
Valcea.Imi place!
emy69emy 19.09.2023, 10:25
Ce cretinitate!!! Blestemul nu este păcat?sau pe frustrații ăștia îi iartă zeul lor???
Gabriel20 20.09.2023, 15:17
Interesant. Un loc de meditație și rugăciune.
Paulica1968 25.09.2023, 21:35
Un articol interesant. Un lăcaș deosebit