Munții Făgăraș - cei mai înalți munți din România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Supranumiți în 1907 de către geograful francez Emmanuel de Martonne „Alpii Transilvaniei”, Munții Făgăraș reprezintă o adevărată bijuterie a naturii autohtone, care oferă pe cele mai semețe culmi priveliști unice și spectaculoase, biodiversitate bogată și o istorie plină de mister. Acești munți sunt recunoscuți pentru măreția lor, sălbăticia cu care își conturează peisajele și numeroase locuri mirifice care îi fac până și pe cei mai puțin îndrăzneți turiști să descopere bucuria de a explora muntele.
Cuprins:
Traversat de șoseaua Transfăgărășan, masivul Făgăraș dezvăluie o mulțime de obiective care impresionează prin frumusețea lor, în timp ce zona și-a păstrat sălbăticia, iar locurile ascund obiceiuri străvechi. În cazul în care ești unul dintre cei care sunt pregătiți pentru o aventură strașnică în cei mai înalți munți din România și vrei să afli cât mai multe lucruri interesante despre aceștia, te invităm să lecturezi acest articol!
Ce trebuie să știi despre Munții Făgăraș
Munții Făgăraș reprezintă cel mai înalt masiv muntos din România și fac parte din Carpații Meridionali. Această grupă a lanțului carpatic s-a format prin procese intense de cutare şi de ridicare a materialelor de-a lungul orogenezei alpine, în timp ce intruziunile granitice s-au format anterior, în timpul orogenezei hercinice. Spre sfârşitul neozoicului s-a produs o ridicare în bloc a Carpaţilor Meridionali cu circa 1.000 de metri.
Masivul Făgăraș se individualizează în lanțul carpatic ca o imensă culme, orientată est-vest, care se întinde pe o lungime de aproximativ 70 de kilometri și o lățime de circa 40 de kilometri. Limita lor de vest este formată de Valea Oltului, între Turnu Roșu și Valea Arpașului Mare, pe teritoriul administrativ al județului Sibiu, care îi separă de ramurile nordice ale Munților Lotrului. Către est, Făgărașii se învecinează cu Piatra Craiului, limita dintre ei fiind considerată Curmătura Foii (1.343 m), cu depresiunile Câmpulung, Brădetu și Jiblea la sud și cu depresiunea Făgărașului la nord. Suprafața totală a masivului este de peste 3.000 km2, ceea ce înseamnă de circa zece ori mai mare comparativ cu Munţii Bucegi (300 km2) și de vreo patru ori mai mare decât cea a masivului Retezat (750 km2).
Care este cel mai înalt vârf din Munții Făgăraș
Lista vârfurilor din Munții Făgăraș cuprinde în total nu mai puțin de 107 vârfuri care au înălțimi de peste 2.000 de metri, 40 dintre acestea având altitudini cuprinse între 2.400 și 2.500 de metri și 8 de peste 2.500 de metri, scrie Wikipedia. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt Scărișoara Mare - 2.495 de metri, Mușetescu - 2.495 de metri, Capra - 2.494 de metri, Roșu - 2.489 de metri, Negoiu Mic - 2.485 de metri, Podragu - 2.482 de metri, Urlea - 2.473 de metri, Buda - 2.431 de metri, Iezer - 2.429 de metri și Paltinu - 2.401 metri.
De asemenea, în Munții Făgăraș se află 8 dintre cele 14 vârfuri montane ale României care au o altitudine de cel puțin 2.500 de metri. Este vorba despre Moldoveanu - 2.544 de metri, Negoiu - 2.535 de metri, Viștea Mare - 2.527 de metri, Lespezi - 2.522 de metri, Cornul Călțunului - 2.510 metri, Vânătarea lui Buteanu - 2.507 metri, Hârtopul Darei - 2.506 metri și Dara - 2.501 metri.
În masivul Făgăraș se află cel mai înalt vârf montan de pe teritoriul țării noastre. Ne referim aici la vârful Moldoveanu, care, așa cum spunea, are o înălțime de 2.544 de metri. Până în perioada interbelică, Vârful Negoiu, care este al doilea la o altitudine de 2.535 de metri, era considerat cel mai înalt vârf din Munții Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Aceștia formează cel mai înalt sector al lanțului carpatic, cu Vf. Gerlachovský având 2.655 m.
Flora și fauna Munților Făgăraș
„Haina” vegetală a Munților Făgăraș este foarte bogată și variată și este determinată în principal de condițiile climatice, care, bineînțeles, variază în funcție de altitudine, și se caracterizează printr-o zonare pe verticală. Aici există două zone. Prima este zona montană, cu păduri de fag, rășinoase și molid, și se situează la altitudini cuprinde între 600 și 1.850 de metri. În pădurile de fag se întâlnesc exemplare de carpen, paltin de munte, mesteacăn, zadă și altele. Cea de-a doua este zona alpină, situată între 1.600 și peste 2.300 metri altitudine, unde există jnepenișuri și pajiști subalpine, pajiști alpine și tufărișuri scunde. În pădurile de tranziție sunt, printre altele, brad alb, ulm, frasin, scoruș, iar în etajul următor molidul este predominant, potrivit site-ului TuristMania.
Fauna din masivul Făgăraș este reprezentată de multe specii, precum capra neagră, cerbul carpatin, ursul și, mai rar, râsul și mistrețul. În rezervația naturală de pe Valea Arpășelului a fost colonizată în urmă cu 50 de ani marmota alpină. Ca păsări aici regăsim cocoșul de munte, mierla gulerată și corbul, dintre reptile bine reprezentată este vipera, iar dintre pești - păstrăvul.
Ce râuri există în Munții Făgăraș
În Munții Făgăraș există o rețea hidrografică foarte bogată, care este tributară Oltului. Apele au săpat pe versantul nordic al masivului văi adânci și înguste, ceea ce a făcut să apară acele muchii de o frumusețe rară pentru Carpații Românești.
Grupa Făgărașilor este mărginită de râul Dâmboviţa în est şi de râul Olt în vest. Numeroase alte râuri izvorăsc din acest masiv: de pe versantul nordic Sâmbăta, Râul Soacrei, Netot etc. spre Olt şi de pe versantul sudic, spre Dunăre, Argeş şi afluenţii Dâmboviţei, Râul Târgului şi Râul Doamnei, precum şi Topolog (care se varsă în Olt). Între muchia Sâmbetei, în est, și muchia Puha, în vest, se succed cursurile de apă Sâmbăta, Vistișoara, Viștea Mare, Ucișoara, Ucea Mare, Podragu, Arpașu Mare, Arpășelul, Cărțișoara (format din Bâlea și pârâul Doamnei), Laița și râul mare al Porumbaculul (Sărata și Șerbota). Între culmea Muntelui Coți, la vest, și Călțunu-Mezea-Oticu la est, cursurile de apă sunt grupate în bazinele hidrografice ale Boiei, Topologului, Argeșului superior, Vâlsanului și Doamnei. În același timp, râul Capra adună pâraiele care curg din căldările Caprei, Călțunului, Paltinului și altele, pe care le duce în lacul Vidraru.
Lacuri din Munții Făgăraș
Ca urmare a glaciației cuaternare s-au format custuri ascuțite, circuri și văi largi, precum și o serie de microdepresiuni unde apa acumulată a format lacuri glaciare. În Făgăraș există între 30 și 70 de lacuri glaciare, în funcție de anotimp.
Cel mai mare lac glaciar este Bâlea, care se întinde pe o suprafață de 4,65 de hectare. De asemenea, cel mai adânc lac glaciar este Podragu (15,5 metri), în timp ce Lacul Mioarelor (2.282 m) și un alt lac sudic, situat la 2.295 de metri, sunt lacurile glaciare situate la cea mai mare altitudine. Alte lacuri glaciare sunt Urlea, Lacul lui Mogoș, Vistișoara, Podragu Mare și Mic, Taul Buteanului, Avrigului (versantul nordic), Ciortei, Căprița, Râiosu, Podul Giurgiului, Valea Rea, Mănăstirii, Bindea, Gemenu de Sus și de Jos, Zirna (versantul sudic).
Ce poți vizita în Munții Făgăraș
În Munții Făgăraș există câteva locuri deosebite care nu trebuie să lipsească de pe lista cu obiective turistice pe care este musai să le vizitezi. Iată care sunt acestea:
Bâlea Lac
Așa cum aminteam anterior, Bâlea este un lac glaciar situat la 2.040 de metri altitudine. Acesta se întinde pe o suprafață de 46.508 m2 și are o adâncime maximă de 11,35 de metri. În 1932 lacul și o suprafață de circa 4,7 hectare în jurul lacului au fost declarate rezervație naturală. Aici se găsește hotelul de gheață, care este deschis trei luni pe an. Dacă dorești să urci la Bâlea pe timp de iarnă singura variantă de a ajunge aici este telecabina.
Cascada Bâlea
Denumită și Urlătoarea Bâlei, cascada se află la o altitudine de 1.200 metri. Căderea de apă are o înălțime de 60 de metri și este cea mai mare cascadă în trepte din țară. Desparte Vârful Negoiu de Vârful Moldoveanu. Accesul se face pe Transfăgărășan până la cabana Bâlea Cascadă, iar de acolo pe jos circa 50 de minute.
Transfăgărășan
Considerată de mulți drept cea mai spectaculoasă șosea din lume, cu zeci de curbe în ac de păr și cu serpentine periculoase, Transfăgărășanul este al doilea cel mai înalt drum din România, după Transalpina, aflăm de pe site-ul TravelMinit.ro. Acesta leagă Muntenia de Ardeal și are o lungime de 92 de kilometri. Iarna este închis circulației rutiere, din cauza frecventelor căderi de zăpadă.
Cetatea Făgăraș
Cetatea a fost construită în urmă cu circa 700 de ani, fiind transformată în castel fortificat de voievodul Transilvaniei din secolul al XVI-lea, Ștefan Mailat. Este o cetate unde vei regăsi aparate de tortură, o cramă, un turn folosit pe post de temniță și un muzeu al Țării Făgărașului.
Palatul Brukenthal, din Avrig
Situat la poalele Munților Făgăraș, palatul este construit în stil baroc, multă lume asemuindu-l cu palatul Schonbrunn din Viena. Aici vei descoperi foarte multe povești interesante, cum ar fi cea în care vei afla că o bună perioadă, palatul a funcționat pe post de sanatoriu. Astăzi, este amenajat și oferă spații de cazare.
Parcul Natural Golul Alpin Făgăraş
Întins pe aproximativ 7.000 de hectare, parcul se află pe faţa nordică a masivului Făgăraș, în zona glaciară principală a acestuia. Golul Alpin se întinde între vârfurile Podragu și Suru, care depășesc 2.000 de metri altitudine și este recunoscut oficial ca rezervație naturală și arie protejată prin lege din anul 2000. În această zonă se află şi Rezervaţia Faunistică Arpăşel şi Rezervaţia mixtă Valea Bâlii.
Curiozități despre Munții Făgăraș
- Munții Făgăraș l-au inspirat pe geograful francez Emmanuel de Martonne să îi denumească „Alpii Transilvaniei”, potrivit lucrării sale „Recherches sur l’Evolution morphologique des Alpes de Transylvanie” (Karpates meridionales), care a fost publicată la Paris, în 1907.
- Masivul Făgăraș are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Valoarea termică medie anuală atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius.
- Munții Făgăraș sunt constituiți în întregime din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a rocilor este în fâșii orientate de la est la vest.
- Vârful Moldoveanu a fost măsurat ultima oară acum 28 de ani. Deși, altitudinea oficială este de 2.544 de metri, este posibil ca eroziunea provocată de vânturi și de diferențele de temperatură să fi modificat înălțimea vârfului.
- Numele Vârfului Moldoveanu ar proveni de la un cioban din Moldova, care și-ar fi amplasat stâna în apropiere. O altă legendă vorbește despre un cioban pe care îl chema Ion Moldoveanu, originar din Curtea de Argeș, ale cărui oi pășteau în preajma vârfului.
Află şi informaţii despre Munţii Apuseni!
Gore24 15.12.2023, 18:27
Avem o țară foarte frumoasă!
Any0205 15.12.2023, 19:43
Imi place foarte mult acest articol!
Iulix10 15.12.2023, 20:27
Frumoasa zona si foarte frumos peisajul.
Manuela18 15.12.2023, 23:33
Un peisaj al tarii noastre deosebit!
mica 16.12.2023, 09:11
Am fost in aceasta zona si pot sa spun ca nu am mai vazut asa regiune frumoasa ca aici.