Nu lăsaţi criticii să facă filme

“Vă rog, de dragul filmului francez, nu ne mai daţi asemenea rahaturi!” – zice un user pe site-ul IMDb (unde găseşti orice despre orice film). User-ul se referea la “Eroul familiei”, prezentat în cadrul recentului Festival de film francez şi intrat şi pe marile ecrane, graţie companiei de distribuţie Newfilms. Autoarea subtitrărilor este încercata Andreea Puticiu, care traduce bine, dar probabil că lucrează la kilogram, aşa că mai scapă şi chifle: aici, de la o scenă la alta, afli că a murit ba “naşul”, ba “naşa” – ceea ce nici nu e departe de adevăr: personajul naşului (interpretat de Claude Brasseur) este (a fost) patronul unui club de music-hall, care a devenit celebru îmbrăcându-se în haine de damă; pe piatra funerară scrie “Gabrielle, născut Gabriel”. Regizor este un anume Thierry Klifa, care ştiam că a fost critic de film la revista “Studio” şi care, din prea mare iubire de cinema, s-a apucat să şi regizeze. Ce se poate spune despre dânsul este că e sensibil. Are o sensibilitate aparte, chiar, de bine ce se apleacă – fratern – atât asupra minorităţii istorice (evreii), cât şi asupra celei la modă în acest moment (gay-ii). În plus, a văzut mai tot ce se putea vedea în “domeniu” – şi “Colivia cu nebune” (pe pariu că în buclă), şi versiunea americană (“Birdcage”). A mai văzut – că de aia este (a fost) critic de film – şi piesele de bază ale cinema-ului mai mult sau mai puţin muzical (“Cabaret” şi aleaalea). De aia, cu siguranţă, îi oferă şi lui Catherine Deneuve un rol care face trimitere la celebrul ei (dublu rol din “Belle de jour”… Avem, aşadar, în acest “Eroul familiei”, cinefilie cât cuprinde – pentru că, spuneam, Thierry Klifa este un om sensibil şi un cinefil cultivat; avem, însă, şi cinema? Hahaha. Avem de-a face cu o salată în care, la început, ţi-e greu să identifici până şi relaţiile pe care le întreţin diferitele “ingrediente”. Intriga (familială) este complicată, dar paradoxul e că te prinzi de la o poştă cum o să evolueze. Totul se-nvârte în jurul clubului (numit “Papagalul albastru”), care va fi – în final – salvat de la o moarte sigură. Nu şi spectatorul, dacă va vedea acest film.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE