Cercetările medicale pun la îndoială chiar şi efectul antiseptic al triclosanului: doctissimo.fr scrie că mai multe studii taxează drept „discutabil" rolul dezinfectant şi detartrant (prevenind formarea plăcii dentare şi apariţia gingivitelor), datorită căruia triclosanul este inclus în pasta de dinţi.
Uniunea Europeană a interzis, în martie 2010, folosirea triclosanului „în fabricarea materialelor şi obiectelor plastice destinate a veni în contact cu produse alimentare". Decizia a fost anulată, însă, în octombrie 2011, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, din considerente administrative, precizează site-ul citat. Totuşi, mari companii din domeniul farmaceutic şi al produselor de îngrijire au decis, pe cont propriu, să excludă din produsele lor tricosanul, o dată cu „celelalte produse chimice cancerigene şi alte substanţe potenţial nocive", cum sunt ftalaţii şi parabenii.
• studiile citate de doctissimo.fr arată că expunerea repetată la triclosan sporeşte rezistenţa anumitor bacterii patogene, cum este pseudomonas aeruginosa, care provoacă infecţii severe
• afectează sistemul imunitar, sporind riscul de alergii şi rinite
• afectează muşchiul cardiac şi sistemul muscular
• provoacă probleme endocrinologice
• creşte riscul de cancer (mamar, în special).