Prinţesa şi bobul de mazăre

Nici una dintre fetele pe care le cunoscuse nu era îndeajuns de nobilă şi de delicată pentru el. Într-o noapte, în timpul unei furtuni puternice, cineva bătu în poarta castelului.

– Cine e?, întrebă străjerul mergând să deschidă poarta.
– Sunt o prinţesă rătăcită din cauza furtunii! Vă rog, lăsaţi-mă să înnoptez aici! Prinţul însuşi îi ieşi în întâmpinare şi avu surpriza să vadă o fată foarte frumoasă. “Oare e într-adevăr prinţesă?”, se întrebă el.
– O să aflu eu!, îl linişti mama tânărului, regina, când auzi ce-l frământă. Am o metodă sigură prin care vom şti dacă fata aceasta este o prinţesă adevărată. Regina pregăti într-una din camerele palatului un pat mare, cu baldachin, în care puse un bob de mazăre. Apoi aşeză, una peste alta, nu mai puţin de unsprezece saltele şi o invită pe fată să meargă la culcare. Dimineaţa, când se duse s-o trezească, regina o întrebă cum a dormit.
– N-am închis un ochi!, răspunse fata somnoroasă. Ceva m-a deranjat toată noaptea şi nu am reuşit să adorm!
– Fata asta este, fără îndoială, o prinţesă nobilă, aşa cum îţi doreşti tu!, îi spuse regina fiului său. Ce altă făptură poate avea o simţire atât de delicată? Încântat, prinţul o luă în căsătorie. Dacă a fost sau nu fericit cu o soţie atât de sensibilă, nu vom şti însă niciodată…

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE