Rețete de pateuri cu brânză

Ce este aluatul de foietaj

Pentru a face pateuri cu brânză sau cu altceva, este bine să știm mai întâi ce este aluatul de foteaj și cu ce este el deosebit față de celelalte tipuri de aluturi.

Tradiția europeană de fabricare a patiseriei este adesea urmărită din epoca de crusta scurtă a aluaturilor pufoase care erau folosite în întreaga Mediterană în vremuri străvechi. În Mediterana antică, romanii, grecii și fenicienii aveau toți produse de patiserie în tradițiile lor culinare.

Aluatul foietaj este un aluat ușor care se face prin alternarea straturilor de unt și aluat. Singurele ingrediente folosite pentru a face foietaj sunt untul, sarea, apa și făina, nu sunt necesari agenți de dospire.

A face aluat foietaj de la zero nu este o sarcină prea simplă. Constă în înfășurarea unui bloc rece de unt în aluat, întinderea lui, repetarea acestui proces de rulare și pliere până când rămâneți cu sute de straturi de aluat de patiserie. Ca să nu mai vorbim de faptul că aluatul trebuie să se răcească între fiecare tură de rulare și pliere, ceea ce face ca procesul să consume mult timp.

La cuptor, lichidul atât din unt, cât și din aluat se evaporă, provocând umflarea straturilor. Untul se topește în aluat, dându-i culoarea aurie și textura crocantă. Tehnica a fost perfecționată de francezi, dar a fost adoptată de brutarii din întreaga lume.

Datorită acestui proces minuțios, mulți oameni aleg să renunțe la prepararea de foietaj de la zero, optând în schimb pentru versiunea cumpărată din magazin, care se găsește pe culoarul de congelate. Fie că îl faci de la zero, fie că îl folosești pe cel cumpărat din magazin, rezultatul este un aluat ușor și untos, cu o ușoară notă crocantă. Este folosit pentru orice, de la umpluturi vegetale, la cărnuri, brânzeturi și deserturi.

Rețete de pateuri cu brânză

Pateuri cu brânză și spanac

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 150-200g brânză telemea
• 100g spanac tocat
• 1 ou pentru glazură

Mod de preparare:

Amestecă brânza feta cu spanacul tocat.
Taie aluatul în pătrate și umple-le cu amestecul de brânză și spanac.
Pliază pătratelele în formă de triunghiuri, sigilând marginile cu furculița.
Pensulează cu ou bătut și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute sau până devin aurii.

Pateuri cu brânză de vaci și stafide

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 250g brânză de vaci
• 50g stafide
• 2 linguri zahăr
• 1 ou pentru glazură

Mod de preparare:

Amestecă brânza de vaci cu stafidele și zahărul.
Întinde aluatul, taie-l în pătrate și umple-le cu amestecul de brânză și stafide.
Pliază pătratelele în forme de triunghiuri, sigilând marginile cu furculița.
Pensulează cu ou bătut și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute.

Pateuri cu brânză cheddar și ceapă caramelizată

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 150g brânză cheddar rasă
• 2 cepe mari, caramelizate

Mod de preparare:

Amestecă brânza cheddar cu ceapa caramelizată. Taie aluatul în pătrate și umple-le cu amestecul de brânză și ceapă.
Pliază pătratelele în forme de triunghiuri și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute.

Pateuri cu brânză de capră și miere

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 200g brânză de capră
• 2 linguri de miere

Mod de preparare:

Întinde aluatul, taie-l în pătrate și umple-le cu brânza de capră și mierea.
Pliază pătratelele în forme de triunghiuri și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute.

Pateuri cu brânză ricotta și busuioc

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 250g brânză ricotta
• 2 linguri de busuioc proaspăt tocat
• Sare și piper după gust

Mod de preparare:

Amestecă brânza ricotta cu busuiocul tocat, sarea și piperul.
Taie aluatul în pătrate și umple-le cu amestecul de brânză și busuioc.
Pliază pătratelele în forme de triunghiuri și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute.

Pateuri cu brânză de burduf și mărar

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 200g brânză de burduf
• 2 linguri de mărar tocat
• Sare și piper după gust

Mod de preparare:

Amestecă brânza de căsuță cu mărarul tocat, sarea și piperul.
Întinde aluatul, taie-l în pătrate și umple-le cu amestecul de brânză și mărar.
Pliază pătratelele în forme de triunghiuri și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute.

Pateuri cu brânză gorgonzola și nuci

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 150g brânză gorgonzola
• 50g nuci tocate

Mod de preparare:

Amestecă brânza gorgonzola cu nucile tocate.
Taie aluatul în pătrate și umple-le cu amestecul de brânză și nuci.
Pliază pătratelele în forme de triunghiuri și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute.

Pateuri cu brânză mozzarella și roșii uscate la soare

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 250g brânză mozzarella
• 50g roșii uscate la soare, tocate

Mod de preparare:

Amestecă brânza mozzarella cu roșiile uscate la soare tocate.
Întinde aluatul, taie-l în pătrate și umple-le cu amestecul de brânză și roșii.
Pliază pătratelele în forme de triunghiuri și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute.

Pateuri cu brânză de capră, nuci și miere

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 200g brânză de capră
• 50g nuci tocate
• 2 linguri de miere

Mod de preparare:

Amestecă brânza de capră cu nucile tocate și mierea.
Taie aluatul în pătrate și umple-le cu amestecul de brânză, nuci și miere.
Pliază pătratelele în forme de triunghiuri și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute.

Pateuri cu brânză feta și măsline

Ingrediente:

• 1 foaie de aluat foietaj
• 200g brânză feta
• 50g măsline negre, tocate

Mod de preparare:

Amestecă brânza feta cu măslinele tocate.
Întinde aluatul, taie-l în pătrate și umple-le cu amestecul de brânză și măsline.
Pliază pătratelele în forme de triunghiuri și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 20-25 de minute.

Ce beneficii are brânza de vaci

O dietă bogată în lactate provenite de la vaci crescute natural și hrănite cu iarbă poate oferi un echilibru mai sănătos de acizi grași omega-6 și omega-3. Grăsimile Omega-3 sunt importante pentru sănătatea inimii și a metabolismului.

Brânza de vaci proaspătă are în general umiditate ridicată și textura moale. Este gata pentru a fi consumateă rapid, fără a avea nevoie de timp pentru a se învechi, așa cum se întâmplă în cazul altor brânzeturi.

Brânzeturile învechite includ cheddar, parmezan și alte astfel de brânzeturi. Au textură fermă, iar unele pot avea un conținut ridicat de sare. Brânzeturile învechite sunt depozitate înainte de a fi gata de vânzare, astfel încât au timp să se maturizeze. Procesul de maturare tinde să creeze arome mai puternice.

Nutrienții benefici prezenți în brânză includ proteine, Vitamina A, Vitamina B-12, Vitamina K, Zinc, Calciu, Vitamina D. Brânza obținută din laptele animalelor crescute 100% cu iarbă conține acizi grași omega-3 și vitamina K-2, un nutrient pe care corpul nostru îl folosește pentru a coagula sângele. Cercetările au arătat chiar că produsele lactate precum brânza ne pot ajuta să ne menținem dinții fără carii.

Ce beneficii are brânza de capră

La fel ca și alte brânzeturi, brânza de capră se obține lăsând laptele crud să se închege, să se coaguleze și să se îngroașe. Laptele este apoi scurs, lăsând în urmă caș gustos și bogat în grăsimi.

Printre factorii care influențează modul în care se obține brânza de capră se numără: compoziția acizilor grași, enzimele lipolitice, bacteriile care sunt prezente, pH-ul și nivelul de umiditate al cașului, temperatura și timpul de depozitare, conținutul de sare, raportul sare/umiditate, suprafața expusă și umiditatea.

O porție de brânză de capră integrală oferă aproximativ șase grame de grăsimi, dintre care o mare parte sunt grăsimi saturate. Chiar dacă grăsimile saturate și-au câștigat reputația de a fi nesănătoase și „periculoase” pentru inimă, există multe dovezi că nu este așa. De exemplu, Franța este unul dintre cei mai mari consumatori de brânză și unt din lume, însă francezii nu au rate mai mari de boli de inimă în comparație cu alte națiuni care consumă mai puțin. De fapt, „paradoxul francez” descrie ratele scăzute ale ratelor de deces cauzate de bolile coronariene în Franța, în ciuda consumului ridicat de colesterol și grăsimi saturate din alimentație.