RIPPER se ”joacă” la Cișmigiu

„Cartea asta s-a născut pe 8 ianuarie 2012 pentru că agenta mea, Carmen Balcells, ne-a sugerat lui Willie Gordon, soţul meu, şi mie să scriem un roman poliţist la patru mâini. Am încercat, dar după douăzeci şi patru de ore a fost clar că proiectul avea să se termine cu un divorţ, drept care el s-a apucat de cel de-al şaselea roman poliţist, iar eu m-am închis să scriu singură, ca de obicei”, spune autoarea, care-și va lansa cartea în România, miercurea viitoare, începând cu ora 19,00 la Humanitas Cișmigiu.
„Jocul Ripper este un amestec straniu: o sărbătoare literară plină de elemente din Agatha Christie, James Patterson şi Tom Clancy, o combinaţie între o poveste poliţistă şi o saga romantică.” (The Guardian). „Jucătorii de Ripper erau un grup select de freaks răspândiţi prin toată lumea, care comunicau prin Internet pentru a-l prinde şi anihila pe misteriosul Jack Spintecătorul, depăşind obstacole şi învingând duşmanii apăruţi pe parcurs. În calitate de maestră de joc, Amanda plănuia fiecare aventură în funcţie de abilităţile şi limitele personajelor pe care jucătorii şi le creau drept alter ego.
Un băiat din Noua Zeelandă, rămas paraplegic ca urmare a unui accident şi ţintuit într-un scaun cu rotile, dar cu mintea liberă pentru a rătăci prin lumi fantastice şi a se transporta atât în trecut, cât şi în viitor, adoptase rolul Esmeraldei, o ţigancă vicleană şi curioasă. Un adolescent din New York, solitar şi timid, care locuia cu mama şi de doi ani nu ieşise din camera sa decât ca să meargă la baie, era sir Edmond Pad dington, colonel englez la pensie, machist şi infatuat, expertul în arme şi strategii militare. La Montréal era o fată de nouăsprezece ani, care-şi petrecuse scurta viaţă mai mult prin clinici specializate în dereglări alimentare şi-şi inventase personajul Abatha, un medium în stare să citească gândurile, să inducă amintiri şi să comunice cu fantomele. Un orfan afro-american de treisprezece ani, cu un IQ de 156, bursier al unei academii pentru copii supradotaţi din Reno, alesese să fie Sherlock Holmes, căci făcea deducţii şi trăgea concluzii fără pic de efort.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE