Vârsta la care corpul uman începe să îmbătrânească. Cercetătorii au descoperit care sunt primele organe la care se văd schimbări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procesul de îmbătrânire umană nu este unul liniar, ci se caracterizează prin diferite etape, conform unui nou studiu publicat în revista Cell. Cercetătorii au descoperit vârsta la care corpul uman începe să îmbătrânească.
Cuprins:
Descoperirea uriașă făcută de cercetători
Cercetarea, efectuată de o echipă de oameni de știință de la Academia Chineză de Științe, a analizat nivelurile de proteine din diferite țesuturi, dezvăluind transformări proteomice semnificative, unui articol publicat de cotidianul Blikk din Ungaria, parte a Ringier Media International.
Cercetătorii au identificat un punct de cotitură în jurul vârstei de 50 de ani, când procesul de îmbătrânire începe să se accelereze. Acest studiu ar putea contribui la dezvoltarea de tratamente țintite pentru bolile legate de îmbătrânire.
Analiză detaliată a proteinelor din organism
Echipa de cercetători a examinat probe de țesut de la 76 de donatori de organe, cu vârste cuprinse între 14 și 68 de ani, care au decedat în urma unor leziuni cerebrale traumatice cauzate de accidente.
Probele au acoperit șapte sisteme ale corpului, inclusiv sistemul cardiovascular, digestiv, imunitar, endocrin, respirator, cutanat și musculoscheletic.
Oamenii de știință au catalogat proteinele găsite în aceste sisteme, observând cu atenție cum s-au schimbat nivelurile acestora odată cu creșterea vârstei donatorilor. Ei au comparat rezultatele cu o bază de date conținând anumite boli și genele asociate acestora.
Rezultate semnificative ale studiului
Cercetătorii au constatat că expresia a 48 de proteine legate de boli a crescut odată cu vârsta. Printre acestea se numărau boli cardiovasculare, fibroză tisulară, ficat gras și tumori hepatice.
Cele mai pronunțate schimbări au fost observate între vârstele de 45 și 55 de ani. În această perioadă, numeroase țesuturi suferă transformări proteomice semnificative, cele mai marcante schimbări având loc în aortă, care prezintă o puternică predispoziție la îmbătrânire.
Pancreasul și splina au arătat, de asemenea, schimbări persistente. Conform studiului publicat în revista Cell, cercetătorii au afirmat: "Pe baza modificărilor proteice legate de îmbătrânire, am dezvoltat ceasuri proteomice de îmbătrânire specifice țesuturilor și am caracterizat procesele de îmbătrânire la nivel de organ. Analiza temporală a dezvăluit un punct de cotitură al îmbătrânirii în jurul vârstei de 50 de ani, în care vasele de sânge sunt țesuturile care îmbătrânesc devreme și sunt semnificativ predispuse la îmbătrânire. În ansamblu, rezultatele noastre stabilesc o înțelegere sistemică a îmbătrânirii umane din perspectiva proteinelor".
Verificarea rezultatelor pe șoareci
Pentru a-și verifica constatările, cercetătorii au izolat o proteină asociată cu îmbătrânirea din aorta șoarecilor și au injectat-o în șoareci tineri pentru a observa rezultatele.
Animalele de laborator tratate cu proteina au prezentat o performanță fizică redusă, o forță de prindere scăzută, o rezistență mai mică și un echilibru și o coordonare deteriorate în comparație cu șoarecii netratați. În plus, markerii îmbătrânirii vasculare au crescut semnificativ.
Îmbătrânirea umană - un proces complex și gradual
Lucrările anterioare ale altor cercetători au identificat două puncte de vârf suplimentare ale îmbătrânirii, unul în jurul vârstei de 44 de ani și celălalt în jurul vârstei de 60 de ani. Noile rezultate sugerează că îmbătrânirea umană este un proces complex și gradual care afectează diferite sisteme.
Determinarea impactului îmbătrânirii asupra diferitelor părți ale corpului ar putea ajuta la dezvoltarea unor intervenții medicale care să ușureze procesul.
Perspective pentru viitor
Cercetătorii au declarat pentru ScienceAlert: "Studiul nostru vizează crearea unui atlas proteomic cuprinzător, multi-țesut, care acoperă 50 de ani din procesul de îmbătrânire umană, clarificând mecanismele dezechilibrului proteostazei în organele îmbătrânite și dezvăluind atât modelele de îmbătrânire comune, cât și cele specifice țesuturilor. Aceste cunoștințe ar putea facilita dezvoltarea de tratamente țintite pentru îmbătrânire și bolile legate de îmbătrânire, deschizând calea pentru îmbunătățirea sănătății vârstnicilor".
Acest studiu oferă o perspectivă nouă și detaliată asupra procesului de îmbătrânire umană, subliniind importanța înțelegerii schimbărilor la nivel molecular pentru dezvoltarea de strategii eficiente de prevenire și tratare a bolilor legate de vârstă.
Cercetările viitoare ar putea utiliza aceste informații pentru a dezvolta intervenții personalizate care să abordeze aspectele specifice ale îmbătrânirii în diferite țesuturi și organe.
