Viespar - curiozități și lucruri interesante despre această pasăre de pradă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Viespar sau șorecarul viespilor este o pasăre de pradă ce trăiește pe teritoriul României. Numele de viespar vine tocmai de la faptul că se hrănește cu albine și viespii.
Cuprins:
Descoperă curiozități și lucruri mai puțin știute despre pasărea viespar:
Ce este și cum arată pasărea viespar?
Viesparul, specie a cărui denumire științifică e Pernis apivorus, este o pasăre de pradă mare, asemănătoare cu șoimul. Numele de gen derivă din grecescul „pternis” - specie de răpitoare. Numele speciei provine din cuvintele latine „apis” - albină şi „voro” - a mânca, care face referire la obiceiul speciei de a se hrăni cu albine. Pentru a evita înțepăturile, are piele dură și groasă, stratul de pene este mare și dispus ca țiglele unui acoperiș, gheare lungi și ascuțite pentru a rupe cuibul.
Lungimea corpului este de 52-59 cm, iar greutatea medie de 750 g pentru mascul şi 910 g pentru femelă. De altfel, la majoritatea păsărilor de pradă femela este mai mare decât masculul, aşa că nimic nu-i de mirare aici. Anvergura aripilor este cuprinsă între 113-135 cm.
Lungimea corpului la viespar este puţin mai mare decât a şorecarului comun (Buteo buteo), motiv pentru care poate fi uşor confundat cu acesta, mai ales de la distanţă. Sexele pot fi diferenţiate după penaj, ceea ce este o situaţie neobişnuită pentru păsările mari de pradă. Masculul are capul gri-albăstrui, iar femela maro. În general, femela este mai închisă la culoare decât masculul.
Unde trăiește viesparul?
Viesparul este o specie cu răspândire largă pe tot continentul european. În România, potrivit Societății Ornitologice Române, populaţia estimată este de 2.000-2.600 de perechi.
Uneori, viesparul poate fi văzut planând, utilizând curenţii termici ascendenţi, într-o poziţie caracteristică. De obicei zboară jos şi se aşează pe crengi, păstrându-şi corpul într-o poziţie orizontală, cu coada lăsată în jos. Sare de pe o creangă pe alta cu o singură bătaie de aripi, auzindu-se un zgomot specific.
Pasărea viespar cuibăreşte adeseori în cuiburi părăsite de cioara de semănătură. Iernează în Africa, iar în țara noastră poate ajunge în luna mai.
- Descoperă cele mai cunoscute și interesante specii de păsări din România
Ce mănâncă viepsarul?
Deși pasărea viespar seamănă destul de mult cu șoimul, hrana lui preferată nu este formată, ca la ceilalţi şoimi, din mamifere mici şi reptile, ci din viespi, ale căror cuiburi le caută cu febrilitate. Viesparului îi plac şi albinele, motiv pentru care uneori îşi face cuibul în apropierea unor stupine, spre marea nemulţumire a apicultorilor care îşi văd roiurile decimate.
Pasărea are o obsesie pentru viespi, aşa că interacţiunea lor cu stuparii este destul de rară. Atunci când descoperă un cuib de viespi, viesparul sapă cu ciocul până ajunge la larve. Consumă şi adulţi sau alte insecte pe care le prinde din zbor. În perioadele în care insectele sunt rare, această pasăre atacă şi reptile, amfibieni, rozătoare sau păsări mici.
Curiozități despre viespar
- Pe cuibul acestei specii se găşeste frecvent miere, fiind un criteriu sigur de identificare.
- La realizarea cuibului participă ambii părinţi.
- Femela depune 2-3 ouă la sfârşitul lunii mai şi început de iunie, cu o dimensiune medie de circa 50 x 40 mm. Incubaţia durează 30-35 de zile şi este asigurată în special de către femelă.
- Viesparul trăieşte de regulă în pădurile de foioase rare sau în apropierea livezilor, acolo unde prada este mai abundentă.
