Gheorghe Turda părăsit de iubita mai tânără printr-o poezie! “Singurătatea ucide”, i-a transmis solista Voicu Nicoleta
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru Gheorghe Turda dragostea nu durează trei ani, ci... doar un an. Deși părea că artistul septuagenar are, în sfârșit, noroc în iubire, iată că nu mai formează un cuplu solista de muzică populară Nicoleta Voicu, mai tânără cu 23 de ani decât el."De astăzi își va atinge sau nu scopul fiecare dintre noi separat", ne-a confirmat solista despărțirea de Gheorghe Turda. Cântăreața, o pasionată de poezie, a decis să lase versurile să vorbească despre starea ei sufletească și i-a transmis în rime, în 13 (!) strofe, mai vârstnicului coleg de breaslă că nu mai vrea să-i stea alături.
În poezia "Singurătatea ucide", Nicoleta Voicu îl "atinge" pe rapsodul cu epoleți - Gheorghe Turda este general de brigadă în rezervă - cu reproșuri discrete, trimitere la faptul că relația s-a erodat și din pricina regretelor pe care artistul le are după relațiile anterioare.
Cei doi au devenit un cuplu la sfârșitul lui 2017, după ce amândoi au fost loviți de ghinion în dragoste - Nicoleta trecuse printr-un divorț, iar Gheorghe Turda tocmai se despărțise de mama Alinei Pușcaș.
Iată poezia de adio: "Singurătatea ucide"
"Totul are un început
A fost o dată, nu de mult!
A fost destinul scris așa,
Să fiu și eu iubita ta.Era o zi de toamnă rece,
Berzele dădeau să plece.
Salcâmul frunza-și scutura,
Eu făceam pași prin viața ta.Ne-am întâlnit, era frumos,
Călcam pe stelele de jos.
Călcam pe stele căzătoare,
Dorința îmi era arzătoare.Pe stradă, oameni cam puțini.
Noi ne plimbam printre străini.
Doar mâinile se cunoșteau,
Discret, iubirea și-o trăiau.Ascunse-n buzunarul tău,
Simțeam că ești puțin al meu.
Pășeam trimidă... și tăcută,
Eram ca o necunoscută.Timpul clipele-și număra,
Pânʼ a ajuns la ultima.
Tu ți-ai văzut de drumul tău.
Eu îl pierdusem pe al meu.Luam pustiul după mine,
Oriunde nu eram cu tine.
Aveam cu mine lumea toată,
De mă sărutai... o dată. Dar după multe vorbe dulci,
Dă Dumnezeu cât poți să duci.
Și rupe iar destinuʼ-n două,
Și scrie o poveste nouă.Și-am luat-o iar de la-nceput,
Totu-mi era necunoscut.
Tu îmi vorbeai despre trecut,
Desprins parcă dintr-un film mut.Apoi, au fost atât de multe,
Aș scrie rânduri, multe rânduri.
A fost minciună și-adevăr,
Au fost cuvinte care dor.Au fost și clipe de-așteptare,
A fost răbdare, nerăbdare.
Au fost plecări și reveniri,
Eram iubiți, eram străini.Când nu erai, erai mai mult
În tot ce era pe pământ.
Erai în aer, apă, foc
Erai în clipa de NOROC.IUBIREA multe te învață,
A fost o lecție de viață.
Și de m-aș mai naște-o dată,
Te aș pune în cuvântul SOARTĂ.”
