După aproape trei ani de Sistem de Garanție-Returnare, România are date concrete care arată că returnarea ambalajelor de băuturi poate funcționa la scară largă. Următoarea oportunitate este ca producătorii să țină cont de circularitate încă din etapa în care aleg ambalajul.
La un seminar organizat de European Aluminium, Gemma Webb, fost CEO al RetuRO, a vorbit despre rolul infrastructurii de colectare în dezvoltarea economiei circulare. Experiența României oferă un argument relevant pentru această discuție: atunci când există un sistem funcțional de returnare, participarea consumatorilor poate ajunge la un nivel ridicat.
În 2025, românii au returnat peste 5,2 miliarde de ambalaje prin Sistemul de Garanție-Returnare, iar rata de colectare a ajuns la 83%, potrivit datelor RetuRO. În același an, aproximativ 387.000 de tone de materiale au fost predate reciclatorilor. Iar în ultimele luni ale 2026, ratele de returnare s-au situat sistematic peste 80%, cu vârfuri de peste 90% în august. Cifrele arată amploarea sistemului și volumul de materiale colectate pentru reciclare.
România nu este singura piață europeană în care sistemele de returnare noi încep să producă rezultate măsurabile. În Austria, sistemul de garanție pentru sticlele din plastic și dozele de aluminiu a fost lansat la 1 ianuarie 2025 și a înregistrat o rată de colectare de 81,5% în primul an. Obiectivul țării este să ajungă la 90% până în 2027. Experiența austriacă arată că extinderea unui astfel de sistem poate susține colectarea ambalajelor pentru băuturi într-un interval relativ scurt.
În România, datele indică și o schimbare în structura ambalajelor de băuturi introduse pe piață. Ponderea dozelor de aluminiu în ambalajele SGR puse pe piață a crescut de la 21,6% în primul trimestru din 2024 la 29,3% în al doilea trimestru din 2026, potrivit datelor RetuRO analizate de Every Can Counts. Evoluția arată că doza câștigă teren în oferta de ambalaje pentru băuturi. Datele nu stabilesc însă, de unele singure, motivele acestei creșteri sau măsura în care alegerea este determinată de preferințele consumatorilor.
Doza de aluminiu are avantaje relevante pentru economia circulară. Aluminiul poate fi reciclat în mod repetat, iar reciclarea sa necesită aproximativ 95% mai puțină energie decât producția de aluminiu primar. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite în 2025 de Resource Recycling Systems, o doză poate parcurge drumul de la coșul de reciclare la formarea unei noi doze în mai puțin de 60 de zile.
La nivel european, Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) stabilește cerințe care vor orienta proiectarea și evaluarea reciclabilității ambalajelor începând din 2030, cu etape suplimentare de evaluare ulterioară. Pentru producători, reciclabilitatea devine astfel un criteriu tot mai important în deciziile privind materialele și formatele de ambalare. În cazul dozelor din aluminiu, proprietățile materialului și infrastructura de colectare existentă oferă un punct de plecare favorabil. Conformitatea concretă cu cerințele europene va depinde însă și de criteriile aplicabile, de formatul ambalajului și de evaluările prevăzute de regulament.
Datele disponibile despre comportamentul consumatorilor oferă o imagine mai nuanțată. Studiul global Every Can Counts, Global Recycling Habits and Attitudes 2025, realizat de Made with Insight, arată că mai puțin de 1 din 5 dintre respondenții din România identifică doza de aluminiu drept ambalajul pentru băuturi cel mai reciclabil. Rezultatul sugerează că există în continuare loc pentru informare privind reciclabilitatea materialelor și avantajele colectării separate. În același timp, participarea la SGR demonstrează că returnarea ambalajelor a devenit un comportament practicat pe scară largă, susținut de un mecanism clar și accesibil.
Pentru industria ambalajelor, aceste evoluții schimbă datele discuției. România dispune de un sistem de returnare utilizat la scară largă, iar ponderea dozelor de aluminiu în ambalajele de băuturi introduse pe piață este în creștere. Aceste tendințe creează condiții favorabile pentru ca producătorii să acorde o atenție mai mare reciclabilității atunci când proiectează sau aleg ambalajele.
Următoarea etapă ține de deciziile luate de-a lungul lanțului valoric: ce materiale sunt utilizate, cum sunt proiectate ambalajele și cât de bine se integrează acestea în sistemele de colectare și reciclare. SGR oferă României o bază funcțională pentru circularitatea ambalajelor de băuturi. Valorificarea acestei infrastructuri depinde și de felul în care producătorii își adaptează oferta la cerințele de reciclabilitate și la obiectivele europene.