Dacă România chiar ar fi fost educată… 

Apoi, în aceeași majoritate n-au cultură media. Înghit ca pelicanii orice. Cred, ca guguștiucii, orice. Au memoria peștelui de acvariu și coloana salcie la mal. Se baricadează în triburi și caută să păcălească orice sistem pentru a dobândi mai multe privilegii pentru clanul personal. Restul? Să-i ia dracu și statistica!, vorba unui filosof german din alt secol.  

Și toate acestea dintr-o pricină unică: tot ce se poate învăța a fost consecvent ocolit. Eșecul colosal al școlii românești se vede în toate: cum mănâncă oamenii, ce gusturi au, cum evită cultura, cât de prost citesc (chiar și cei care nu sunt semianalfabeți), ierarhiile în absolut toate domeniile.

Cât de puțin știu despre sănătate, cum își administrează singuri medicamente după ureche și cum se dreg cu flegme împotriva deochiului. Secolul XXI? Mai încercați. Poate secolul al XV-lea, spre început.

Fanatismul religios, credința în superioritatea culturii noastre naționale (Dumnezeule!), în Dacia ca ombilic al lumii, în tot ce zboară pe rețele (rețelele sociale sunt cel mai toxic lucru care s-a petrecut pe fața pământului în mileniul al III-lea) – toate s-ar putea drege, cât de cât, prin educație.

Dar atunci n-ai mai avea guvernul pe care îl ai și l-ai avut mereu după 1990.

Nu e vorba despre cabinetul Ilie (țării – cât mai mulți vicepremieri!), e vorba că în general în România ajungi ministru la muncă dacă nu muncești niciodată, la justiție dacă te asiguri că nu se face și la cultură dacă n-o ai. Și general cu multe stele dacă știi să faci ăăăăă ca nen-tu’ Ciucă. 

Și nu poate fi vina altcuiva decât a poporului însuși!

Totodată, revolta populară din 2024-2025 exprimată printr-un vot urlat vine din neglijarea continuă a cetățenilor și a nevoilor cele mai elementare. Oamenii nu vor chiar luna de pe cer, vor să fie respectați, vor să fie demni și mândri de țara lor, cum vor și gabonezii și bulgarii și cetățenii din Insulele Capului Verde.

Vor să aibă școli și spitale și drumuri și funcționari care să nu fie infecți și politicieni care să nu mintă și să nu fure cum respiră.

Dar efortul pe care același popor e dispus să îl facă în direcția corectă e minim. Altfel, ați vedea presă liberă, ați vedea zeci de inițiative civice oriunde, chiar și la Băicoi, ați vedea o cultură a protestului legitim, o nesupunere civică ghidată de principii, nu de directivele Moscovei.

Enorma incultură istorică face posibilă chiar și redeșteptarea fascismului. Lideri politici de mahala flutură legionarismul ca pe un panaceu universal, în disprețul tuturor victimelor fascismului. 

Uneori, aceiași flutură și steagul bolșevismului național, sublimat în grotescul și absurdul ceaușist, în același dispreț față de toate victimele totalitarismului comunist.

Răstimp, democrația și valorile ei reale sunt decăzute la stadiul de caricatură. Și ai mârlanii politici pe care îi ai, ai liderii de opinie pe care îi ai, ai aerul irespirabil, îmbâcsit de aceleași gogomănii vechi.

Și nu ai de fapt un partid social-democrat (o, câtă nevoie ar fi!), nu ai un partid liberal-progresist (de asemenea, câtă nevoie ar fi!), nu ai un partid liberal cu tușe conservatoare (ce bun ar fi și el!) și nu ai nici măcar un partid conservator (de asemenea, ar fi o disperată nevoie!).

Ai un stat obez, de care atârnă legiuni de bugetați care nu ar renunța la o picătură din privilegii, ai oameni care muncesc și sunt umiliți în același sistem bugetar, care pentru unii e mumă și pentru alții e ciumă, ai o clasă de mijloc pe care nu o reprezintă nimeni și o pensionărime exploatată sălbatic din punct de vedere electoral. Și în rest – harneală și merge și așa, și la mediu, și pe plan extern, și la interne și sus, și jos, și la stânga, și la dreapta.

Dacă ne-ar lovi o singură clipă de luciditate pe toți deodată ar trebui să ne fie îngrozitor de rușine și de silă de ce am construit împreună.

A, și cuvântul împreună nu mai face nicio carieră. Solidaritatea e ultimul lucru la care se gândesc românii și primul care i-ar putea salva – și în trafic, și în administrație, și în sistemul de sănătate. Dar de unde?!

Fiecare e pe cont propriu și orice mafie e binevenită la masa deciziilor, mafia pădurilor, a transporturilor, mafia imobiliară. Cetățeanul să stea la ușă și să aștepte până îl cheamă cineva!  

Atât că n-o să îl cheme nimeni. Apoi să fie, firește, amendat și bătut pentru că îndrăznește să urle când se ia și pielea de pe el. Chiar așa, mai știți ceva de dosarul 10 august? S-a uitat și jandragniada, cum s-au uitat toate.

Vinovații scapă mereu, iar madam Udrea e cu un picior deja în afara Târgșorului, în timp ce doctorul Oprescu are parte de o vreme călduroasă în Grecia. Mereu mă gândesc la săracul doctor bogat, să nu-l prindă vreun incendiu de vegetație pe acolo… Credeți că e ușor să fii dregător român îmbogățit din rapt și să te dedai așa Exilului?! O să ajungă bieții noștri pungași să se nevoiască doar prin Dubai. Iar justiția s-a… S-a ce? Savonea, unde vă credeați?!

Și de fiecare dată va trebui să ne întoarcem la educație. Carevasăzică, toate sunt pentru că dânsa nu există.

Poate dacă România chiar ar fi fost educată n-am mai fi trăit în această lume strâmbă în care prosperă îndeosebi aceia care trăiesc o viață (deși asta nu e o viață) cu mâna în buzunarul altuia. Deocamdată, nu e cazul.  

Foto: Vlad Chirea

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE