Austeritate pentru educație și sănătate, miliarde pe înarmare. Votul europarlamentarilor români pentru „European Defence Readiness 2030”

Despre ce este vorba? În contextul tensiunilor geopolitice, în special războiul din Ucraina,
„European Defence Readiness 2030: Assessment of Needs” face referire la planurile Uniunii
Europene de a-și întări capacitatea de apărare până în anul 2030. Raportul a fost elaborat de
Comisia pentru Securitate și Apărare a Parlamentului European. Acesta (1) identifică lipsuri
concrete de capabilități militare (muniții, apărare aeriană, drone, mobilitate militară), (2)
solicită o creștere a producției de armament și echipamente militare în UE, (3) susține
investiții masive și coordonate în industria de apărare, pe scurt, (4) urmărește ca UE să fie
pregătită militar până în 2030.

Comprimând, putem spune că prin acest raport se susține o politică de reînarmare clasică, dar
strategic-discursiv se vorbește doar despre descurajare și apărare, nu și despre ofensivă.
În cadrul acestui proiect de reînarmare, Comisia Europeană a alocat 16,68 de miliarde de euro
României prin intermediul noului instrument financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei”
(SAFE). Cea mai mare parte a acestor bani – aproximativ 70% – sunt pentru arme și
înarmare, iar restul pentru infrastructură necesară mobilității militare. Trebuie bine înțeles, nu
este vorba de granturi, ci de împrumuturi, unele pe care România va trebui să le plătească
înapoi.

Nu trebuie uitate măsurile dure de austeritate din educație, sănătate & co. Adică România,
prin tăierile din educație, spre exemplu, a economisit în 2025 aproximativ 75 de milioane de
euro. Cum ar veni, țara noastră nu își permite „luxul” unor cheltuieli de milioane de euro în
sistemul de învățământ, dar își permite să risipească miliarde pentru înarmare. Este și asta o
gândire strategică, nu?

Dintre partidele noastre, doar AUR s-a arătat și se arată deranjat de aceste politici publice
recente și de noul instrument financiar SAFE. Spre exemplu, senatorul Petrișor Peiu a invocat
lipsa de legitimitate și transparență în procesul de contractare a împrumutului, iar deputatul
Tiberiu Barstan a criticat decizia de angajare a țării noastre în cheltuieli de 5% din PIB pentru
înarmare și sprijin militar acordat Ucrainei: „Vom împrumuta masiv. Vom tăia din educație,
sănătate și infrastructură, doar pentru ca un lider fără experiență să joace teatrul eroismului pe
scena NATO?”

Dar haideți să vedem cum se comportă europarlamentarii AUR în jocul politic, la votul
„European Defence Readiness 2030: assessment of needs” din Parlamentul European.
Pentru programul de reînarmare au votat 425 de europarlamentari, împotrivă 125, 96 au
absentat, iar 78 nu au votat – vezi figura de mai jos.

Cum au votat europarlamentarii români? 24 de voturi au fost pentru, inclusiv
europarlamentarii Nicu Ștefănuță – „stânga” pro înarmare, Cristian Terheș sau Claudiu-
Richard Târziu. Împotrivă nu a fost nici un vot. Membrii AUR Adrian Axinia și Gheorghe
Piperea s-au abținut, iar alți șapte europarlamentari români nu au votat.

Prin urmare, dacă la nivelul PE, 19% dintre reprezentanți s-au opus unei asemenea politici, în
cazul țării noastre cuvântul de ordine este docilitate. Au spus nu eurodeputați din mai toate
țările UE, dar nu și din România. Doar ieri, la votul pentru „Incentivising defence-related
investments in the EU budget to implement the ReArm Europe Plan” (o rezoluție a
Parlamentului European care vizează folosirea bugetului UE pentru a stimula investițiile în
apărare, în cadrul planului ReArm Europe), Diana Șoșoacă a făcut notă discordantă din partea
României și a votat împotrivă. Dar Șoșoacă nu este de la AUR.

Așa că, fie și printr-o simplă observare a modului de vot din PE ne poate edifica cât de anti-
mainstream este partidul AUR. Nu dă un pas înapoi, totul e previzibil și controlat. Votează
disciplinat tot ce trebuie votat, iar opoziția cu care (ne) tot amenință este mai mult un lup de
hârtie și mai puțin o realitate politică.

Tot astăzi s-a votat planul de decuplare de la gazul rusesc, din nou adoptat cu largă susținere
transpartinică din partea delegației noastre. Asta înseamnă că Europa devine de bunăvoie
dependentă de importurile de gaz american, mult mai scump. Unde e suveranitatea deci?

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE