Când constată eșecul statului, Iohannis vorbește ca și cum nu ar face parte din el
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România a țara în care, o dată la câteva luni, oamenii mor arși în spitale și în care doar una din 5 persoane cu vârsta peste 80 de ani a fost vaccinată.
De-acord cu preşedintele Iohannis. „Statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii”. Doar că am ajuns puţin mai devreme - şi de mai multe ori - la aceeaşi concluzie. Cel mai recent, ieri, când citeam datele ECDC despre situaţia vaccinării pe grupe de vârstă în ţările europene. Aşa am aflat că, dacă în România, doar unul din 5 oameni cu vârsta peste 80 de ani a fost vaccinat, media UE este 85,8%, iar Portugalia, Malta, Islanda, Irlanda, Danemarca, Austria şi Spania au vaccinat 100% din acest grup de vârstă. Sunt urmate de: Italia (97,5%), Norvegia (98,4%), Cipru (97,3%).
Momentan, doar Portugalia şi Irlanda au vaccinat 100% din toţi oamenii de peste 60 de ani, dar mai multe ţări se apropie de cifre similare, în vreme ce România stă prost la toate grupele de vârstă vulnerabile (37,5% la 70-80 de ani, 39,7% la 60-70 de ani).
La eşecul statului m-am gândit şi văzând cum tragedii precum cele de la Balş şi Neamţ au rămas fără responsabili, fără consecinţe, fără demisii. Fără răspunsuri imediate sau răspunsuri amânate.
„Statul a eşuat” şi când corpul de control al premierului, Ministerul Sănătăţii şi ISU ne-au promis, repetat, rapoarte despre cauzele acestor incendii şi măsurile dispuse în urma lor pentru a evita alte catastrofe, după care s-au făcut că le uită în sertare.
Dar cine este acest „stat care a eşuat”? Domnul Iohannis era preşedintele ţării şi la momentul Neamţ, şi la momentul Balş şi acum, când se declară „îngrozit”. Dumnealui şi-a manifestat recent susţinerea pentru premierul Cîţu, în cursa pentru conducerea PNL. Indiferent ce s-a întâmplat în mandatul acestuia, Iohannis nu i-a cerut demisia lui Cîţu. Şi ce s-a întâmplat în guvernul Cîţu? Iată doar cele mai la îndemână dovezi despre cum statul „a eşuat”:
- 7 oameni au murit astăzi în incendiul de la „Boli Infecţioase” Constanţa;
- 3 oameni s-au stins în unitatea mobilă de la „Victor Babeş", pentru că au rămas fără oxigen;
- Alte 20 de vieţi pierdute la „Balş", în incendiul din ianuarie.
Aceşti oameni sunt însă doar vârful aisbergului de doliu provocat de stat. Când nu a reuşit să convingă decât o treime din ţară să se vaccineze, rămânând mult la coada Europei (unde doar Bulgaria ne ţine de urât) şi chiar o ameninţare pentru ea, acest stat a mai ucis, prin neglijenţă, nişte oameni.
Nu mă refer acum doar la victimele pe care le va face COVID în acest an, ci şi la miile de oameni care vor muri în România din cauza faptului că nu vor avea acces la servicii medicale, pe fondul blocajelor pe care, din nou, pandemia le va genera în spitale.
Că au murit în incendii, direct în grija statului, de COVID, în secţii ATI care nu au ars sau că vor muri din cauză că ar trebui să fie trataţi de altceva într-o secţie deja plină de COVID, aceştia sunt tot oameni în fața cărora statul a greșit.
În urmă cu câteva săptămâni, premierul Cîţu cerea dublarea paturilor ATI pentru COVID în spitale. Această dublare este doar o rescriere cinică a ecuaţiei morţii. Nu mai putem vorbi în acest moment al pandemiei de creşterea reală a capacităţii de terapie intensivă în România, nu mai e primăvara lui 2020.
Acele paturi sunt luate de la alţi bolnavi care au nevoie de ele: cancere, accidente rutiere, traumatisme grave, operaţii şi mutate la ATI Covid. Pentru că acele paturi nu apar ca printr-o vrajă.
În plus, nu e strict o problemă de logistică sau de mobilă de spital. Nu vorbim doar de paturi. Paturile ATI înseamnă şi personalul care se ocupă de bolnavii din ele: medicii şi asistenţii medicali specializaţi în Terapie Intensivă. Asta înseamnă reorganizarea din spitale.
Când de la centru, Iohannis şi Cîţu le cer managerilor de spitale să găsească soluţii pentru paturile de ATI-COVID, de fapt, în prezent, asta le cer: să reducă numărul de locuri pentru alte afecţiuni, să-l crească pe cel pentru COVID, şi, undeva scris cu font mai mic, să îngrămădească oameni sau, oricum să primească mai mulţi pacienţi decât pot trata optim. În astfel de condiţii, tragedii ca la Constanţa încep să fie, dacă nu inevitabile, cel puţin predictibile.
La mai mult de un an şi jumătate, este îngrozitor că s-a ajuns aici. Când privim peste hotare, la poveştile din Spania, Italia, Belgia, găsim nu doar ţări cu performanţe mai bune în controlul pandemiei, cu rate mult mai bune de vaccinare şi mortalitate mult mai mică. Nu doar ţări cu sisteme mai bune de sănătate şi nu doar ţări cu un respect mai mare pentru ştiinţă. Găsim şi ţări în care „statul” a ştiut să-şi asume eşecurile din prima parte a pandemiei, să înveţe din ele şi să revină cu soluţii reale pentru a nu le repeta.
Înapoi în ţară, azi, autorităţile s-au bâlbâit din nou numărând morţii din incendiu: anunţaseră 9 în loc de 7, invers de cum făcuseră cu decesele COVID din statisticile oficiale (subraportate), dar cam la fel cum făcuseră cu totalul de paturi ATI în primăvara lui 2020. La peste un an şi jumătate de la startul pandemiei, statul care a eşuat nu a învăţat nici măcar atât. Să numere corect.
foto: Hepta
