Ce fel de alegeri vom avea anul acesta, dacă vom avea?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În urmă cu o lună ar fi trebuit să aibă loc alegerile locale, românii urmând să-și aleagă primarii, consilierii locali și județeni, președinții de Consilii Județene pentru următorii patru ani. Numai că pandemia a dat peste cap calculele politicienilor români și a dus la amânarea datei alegerilor. Deocamdată, știm că s-ar putea să fim chemați la vot pe 27 septembrie. Poate și mai devreme cu o lună, pentru un ipotetic referendum asupra modificării Constituției.
Problema este că, din cauza numărului tot mai mare de cazuri zilnice, tocmai s-a prelungit starea de alertă până pe 16 august. Pentru că se fac mai degrabă calcule electorale decât epidemiologice, guvernul nu a venit cu măsuri restrictive suplimentare. Ceea ce este cel puțin surprinzător. pentru că cifrele ne spun că starea de alertă instaurată în luna mai și măsurile care au însoțit-o nu au funcționat în sensul reducerii răspândirii bolii, ci dimpotrivă.
Fără noi restricții, fără măsuri coerente de controlare a exceselor, există oare speranțe că pandemia se va stinge de la sine? Iar dacă nu se stinge, s-ar putea prelungi starea de alertă și după data de 16 august?
În ultimele săptămâni am aflat, din datele oficiale, că atunci când se fac mai multe teste se descoperă mai multe cazuri noi. Dar a face mai puține teste pentru a scădea numărul de infectări raportate nu este soluția pentru următoarele luni. Așadar, cum va arăta comunicarea oficialităților în încercarea de a ține sub control pandemia, dar și de a repune în drepturi democrația?
Până pe 16 august ni se va spune că trebuie să ne limităm deplasările și întrunirile publice, iar după acea dată vom fi chemați să ieșim din case pentru a vota la referendum și, mai apoi, la locale? Ce fel de campanie electorală vom avea, totuși?
Premierul Ludovic Orban are o părere despre campania electorală și ne-a comunicat-o încă de pe 25 iunie: “Este adevărat că nu se vor putea organiza adunări publice, mitinguri electorale, normal, dacă se face campanie din casă în casă, candidaţii vor trebui să poarte mască, pentru că în spaţii închise se poartă mască, se va apela la o campanie mai intensă pe media, pe online, că acum online este clar un mijloc de comunicare safe. Trebuie să se adapteze şi candidaţii, şi alegătorii“.
Da, poate e mai “safe“ în online, dar există limitări legale legate de cheltuielile din campania electorală. În primul rând, nu se pot folosi bani fără număr. Bugetele candidaților sunt stabilite prin lege, pentru a nu se depăși anumite plafoane. Orice cheltuială suplimentară este ilegală. Campania în media și în mediul online nu este gratuită. Așadar, oricât de “safe” ar fi, are limite, în principal financiare.
Mai apoi, în țara în care s-a dovedit că 32% dintre copii nu au avut acces la educație în perioada în care cursurile s-au desfășurat online, a muta informarea electorală doar în mediul online înseamnă, de fapt, să excluzi săracii din procesul democratic. Atât și nimic mai mult. Practic, fără să o declarăm, introducem votul cenzitar.
Ne plângem deseori că oamenii votează fără a fi informați, în necunoștință de cauză. În același timp, ne pregătim de niște alegeri pentru care din start eliminăm informarea unui număr considerabil de alegători.
Alegeri corecte nu înseamnă doar eliminarea fraudelor petrecute în ziua votului, nu înseamnă doar o evidență strictă a numărului de ștampile și buletine de vot, eliminarea turismului electoral și a votului multiplu.
Alegeri corecte ar trebui să însemne, în primul rând, acces egal și neîngrădit la informație, pentru a lăsa cetățeanul să cântărească argumente, proiecte și să aleagă având cât mai multe date la dispoziție.
Așadar, totuși, ce fel de alegeri vom avea anul acesta, dacă vom avea? Și cum vor ști oamenii cine se ascunde în spatele măștilor pe care sunt chemați să le voteze?
Foto: Hepta
