Parlamentul lovește în eficiența unei întregi societăți, dacă suprimă discuțiile din universități
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cornel Ban argumentează de ce legea propusă de PMP și îmbrățișată de Parlament, care interzice dezbaterile și studiile de gen din învățământul românesc, are efecte mult mai profunde, dincolo de inițiativele și de sfera intelectuală. Economistul spune că Parlamentul afectează posibilitatea României de a participa la inovație ca atribut diferențiator al economiei.
Cuprins:
Noua beznă a minții românești se întâlnește cu bezna minții din vremurile ceaușiste pe următoarea platformă: universitățile occidentale strică moravurile sănătoase ale poporului cu tot felul de progresisme, cum ar fi studiile de gen. Sau cum ar fi ideea de empatie față de sentimentele maghiarilor din Ardeal sau ale altor minorități.
Sau, cine știe, azi-mâine, economia politică, ecologia, de ce nu? Între timp am aflat că ecologia e religie, e comunism, nu știință.
Cam asta ne spunea coaliția ideologică PNL-PSD-PMP când decidea deunăzi în Parlament că trebuie interzise studiile de gen în universitățile românești.
Așa cum arată și comunicatul universităților din București, Cluj, Sibiu, initiațiva e ilegală. Speranța e că va fi nepromulgată de președinte sau respinsă de Curtea Constituțională.
Spre deosebire de alte țări din regiune cu initiațive similare, așa ciudat cum e sistemul nostru juridic, el s-a dovedit a avea totuși mai multe contragreutăți și mai multă capacitate de rezistență la puterea politică.
Însă dincolo de considerentele legale rămâne prostia din spatele inițiativei, prostie comparabilă cu gestul de a trimite Central European University, cea mai bună universitate din regiune, din Budapesta, înapoi în "Occident", cum ar veni, la Viena.
Din aceste locuri de fermentație intelectuală extraordinară acum 100 de ani veneau schimbări de paradigmă care au revoluționat cursul istoriei intelectuale și științifice mondiale. Până în sfânta zi de azi, marile dezbateri în economie, științe, umanioare cu care încă lucrăm au fost pornite de minți formate în universitățile din Budapesta, Varșovia, Cluj, București. Azi, universitățile din Europa Centrală și de Est sunt o umbră a fostei lor istorii.
Motivul decăderii? Valuri de represiune a libertății de a gândi pe care le-a cunoscut secolul trecut. Fiecare val a venit cu interziceri si pus la index.
Peste tot în lume, universitățile bune trăiesc cu aerul libertății de idei și a interzice linii de studiu în aceste universități, asa cum se încearcă, iată, și la noi, înseamnă a le trimite în a treia epocă a represiunii și, deci, a înfundării în periferie, după represiunea fascistă din interbelic și cea național-stalinistă de după război.
Măsura este stupidă nu doar politic sau din punct de vedere al mândriei de a avea universități vibrante. Ea este stupidă și din punct de vedere economic.
Întregi biblioteci de studii ne spun că țările cu inovație modestă la nivel de universități sunt țări condamnate la condiția de semiperiferie în cel mai bun caz.
Știți de ce majoritatea valorii adăugate brute din toate domeniile noi (biotech, robotică, informatică) vine din universitățile americane? Pentru că au o cultură a libertății de a explora, de a greși și de a o lua de la zero, fără teama de nu știu ce zbir politic. Dacă pui limite politice la un departament de studii umaniste, de pildă, rezultatul e stare de angoasă neproductivă care gonește lumea în alte părți și în departamentele de științe pentru că semnalul e că locul nu mai e sigur.
Ideea e următoarea: nu trebuie să îți placă studiile de gen ca să faci tot ce poți să te opui la această inițiativă stupidă. Și să nu faci la tine acasă ceea ce extrema dreaptă americană ar vrea să facă în universități: să decidă ce se poate studia și ce nu. Bine că și-au găsit prostănacii aici, în semiperiferie, care să dea lege în acest sens.
Ca să te opui acestei inițiative a Parlamentului de la București nu trebuie, așadar, să simpatizezi cu nicio linie de gândire, trebuie doar să vrei să ai unversități bune, care să întoarcă în societate roadele libertății de gândire.
Prin măsuri ca aceea din acest amendament la legea învățământului, universitatea românească va trimite semnalul că ea nu este un loc sigur pentru universitarii care vor să își facă meseria neîngrădiți. Dacă azi legile dau în studii de gen, mâine pot da oricând în medicină sau biologie, pe motiv că nu se conformează teoriei despre etica în cercetare a protopopului local. Așadar, la revedere cercetare avansată și competitivă mondial în științe, inginerie etc.!
Patriotismul nu înseamnă să banezi, ci să încurajezi gândirea critică
Pe lângă faptul că sunt încărcate de balastul anilor cu salarii mici, universitățile din țări ca România, Ungaria, Polonia se expun în urma acestor măsuri riscului de a perpetua mediocritatea economică a acestor țări.
Fără cercetare serioasă rămâi ansamblator al lucrurilor concepute de alții. Dacă te multumești cu atât, valoarea care rămâne în țară e spre 5 la sută din prețul final.
Or, un mediu inovativ în universități nu poate exista cu interziceri de programe de studiu pe considerente de preferințe politice sau, mai rău, pe baza asumării grobiene că a studia ceva ce nu place la popă este o formă de propagandă.
Cu genul ăsta de măsuri, dragi patrioți din Parlament, puneți încă o cărămidă în zidul care vă blochează societățile în capcana venitului mediu pe termen lung. Păi dacă ați fi patrioți cu adevărat, ați face orice să nu puneți căpăstru tocmai părților din această societate din care vin cea mai multă gândire critică și cea mai multă predispoziție pentru inovație. Toate astea nu se fac la ordin. Se fac lăsând lumea să își facă meseria liber.
Mediocritatea analitică a “intelighenției” din jurul lui Băsescu
Nu e de mirare că inițiativa aparține PMP-ului lui Băsescu, liderul politic al intelighenției nouăzeciste.
Intelighenție care, la urma urmei, are importante facțiuni care nu au înțeles mai nimic din cultura "occidentală" în numele căreia declamau în anii 1990-2000.
Consecințele acestei mediocrități analitice (ca să nu zic ceva mai nepoliticos) le vedem acum, înarmate cu brațul puterii unei coaliții parlamentare care, iată, își lasă la o parte dezacordurile pentru a se uni într-o brigadă a celor certați cu cartea.
