Unul din doi copii din mediul rural nu poate să facă calcule de bază, dar noi ne bucurăm că a crescut numărul de medii de 10 la Evaluarea Națională
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Unul din doi copii din mediul rural n-a luat peste 5 la Evaluarea Națională de la Matematică de anul acesta. Iar unul din patru n-a reușit nici la Limba română. Între timp, toată presa vorbește despre faptul că a crescut numărul de medii de 10. Iar unii dintre consilierii ministrului educației, Monica Anisie, plusează: poate vom avea în București clase unde se va intra doar cu 10.
În urmă cu mai bine de un an îl întrebam pe fostul comisar european pentru educație, Tibor Navracsis, ce știe despre învățământul din România. Nu i-am dat nicio direcție în oferirea unui răspuns. L-am întrebat atât: ce știe? A început diplomat, afirmând că sistemul educațional “s-a dezvoltat semnificativ“. Apoi, comisarul european a spus că problema cea mai importantă pentru noi este lipsa accesului la educație a copiilor din mediul rural.
Dar nu doar Comisia Europeană ne-a atras atenția atât prin declarații, cât și prin rapoarte anuale la această problemă dureroasă, dacă te gândești că vorbim totuși de copii cu nume și prenume care hoinăresc pe drumuri neasfaltate, muncesc la câmp sau au părinții plecați în străinătate.
Aceeași atenționare cu privire la nevoia de incluziune a copiilor din mediul rural și a diferențelor dintre ei și elevii din orașele mari vine și de la rezultatele testărilor PISA, respectiv studiile UNICEF sau de la Banca Mondială.
Astăzi, după trei ani în care Ministerul Educației n-a mai oferit date despre rezultatele copiilor din rural versus urban la Evaluarea Națională, constatăm că decalajul este încă acolo, aproape neschimbat.
Peste 38% din copiii din mediul rural au luat sub 5 la Evaluarea Națională, comparativ cu mediul urban, unde 15% n-au trecut de acest prag.
Dar nouă ne place mai mult să vorbim despre mediile de 10: și pe social media, și-n presă, și-n tramvai și oriunde ne mai place nouă să dezbatem.
Nicio țară civilizată nu vorbește despre aceste punctaje maxime cu frenezia cu care o facem noi. Niciuna nu le pune în titlu, pentru că știu că nu este relevant câți elevi au luat nota de vârf.
De pildă, pe finlandezi sau polonezi îi interesează să înțeleagă mai bine nivelul de competențe al copiilor prin testele standartizate. Cât la sută din elevi au rezolvat itemul (cerința-.n.r.) 1 de nivel începător, dar itemul 2 de nivel mediu?
Ulterior, păstrează același tip de itemi, ca structură și nivel de dificultate, și fac comparații reale între generații: câți elevi au rezolvat anul acesta itemul 1 față de cei care au dat examenul anul trecut și-au avut același tip de item?
Răspunzând la astfel de întrebări, poți să cunoști mai bine copiii: la ce sunt buni, dar și la ce trebuie să mai lucreze. Pe această bază științifică poți să construiești strategii și tehnici de predare ca să îmbunătățești abilitățile elevilor
Dar noi vorbim tot despre notele de 10. Ne place mai mult.
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
