În urmă cu mai bine de un an îl întrebam pe fostul comisar european pentru educație, Tibor Navracsis, ce știe despre învățământul din România. Nu i-am dat nicio direcție în oferirea unui răspuns. L-am întrebat atât: ce știe? A început diplomat, afirmând că sistemul educațional “s-a dezvoltat semnificativ“. Apoi, comisarul european a spus că problema cea mai importantă pentru noi este lipsa accesului la educație a copiilor din mediul rural.

Dar nu doar Comisia Europeană ne-a atras atenția atât prin declarații, cât și prin rapoarte anuale la această problemă dureroasă, dacă te gândești că vorbim totuși de copii cu nume și prenume care hoinăresc pe drumuri neasfaltate, muncesc la câmp sau au părinții plecați în străinătate.

Aceeași atenționare cu privire la nevoia de incluziune a copiilor din mediul rural și a diferențelor dintre ei și elevii din orașele mari vine și de la rezultatele testărilor PISA, respectiv studiile UNICEF sau de la Banca Mondială. 

Astăzi, după trei ani în care Ministerul Educației n-a mai oferit date despre rezultatele copiilor din rural versus urban la Evaluarea Națională, constatăm că decalajul este încă acolo, aproape neschimbat. 

Peste 38% din copiii din mediul rural au luat sub 5 la Evaluarea Națională, comparativ cu mediul urban, unde 15%  n-au trecut de acest prag.

Dar nouă ne place mai mult să vorbim despre mediile de 10: și pe social media, și-n presă, și-n tramvai și oriunde ne mai place nouă să dezbatem. 

Nicio țară civilizată nu vorbește despre aceste punctaje maxime cu frenezia cu care o facem noi. Niciuna nu le pune în titlu, pentru că știu că nu este relevant câți elevi au luat nota de vârf.

De pildă, pe finlandezi sau polonezi îi interesează să înțeleagă mai bine nivelul de competențe al copiilor prin testele standartizate. Cât la sută din elevi au rezolvat itemul (cerința-.n.r.) 1 de nivel începător, dar itemul 2 de nivel mediu?

Ulterior, păstrează același tip de itemi, ca structură și nivel de dificultate, și fac comparații reale între generații: câți elevi au rezolvat anul acesta itemul 1 față de cei care au dat examenul anul trecut și-au avut același tip de item?

Ad placeholder

Răspunzând la astfel de întrebări, poți să cunoști mai bine copiii: la ce sunt buni, dar și la ce trebuie să mai lucreze. Pe această bază științifică poți să construiești strategii și tehnici de predare ca să îmbunătățești abilitățile elevilor

Dar noi vorbim tot despre notele de 10. Ne place mai mult.

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citeşte şi:

Procesul HEXI PHARMA, aproape de final. Directoarea Flori Dinu s-a apărat, susținând că n-au fost atât de mulți morți din infecții nosocomiale ca să probeze ineficiența dezinfectanților!

Românii care se întorc din Italia și Franța scapă de izolare. Alte cinci state, pe lista verde

Realitatea neagră din abatoarele din Germania, povestită de români: “Am plecat de acolo, deoarece nu am permis să fiu umilit și tratat ca un sclav”

Mario Mutu locuieşte în Italia cu mama lui şi face 18 ani anul acesta. Iată cât de mult a crescut fiul cel mare al lui Adi Mutu și cât de frumos este!
PARTENERI - GSP.RO
Mario Mutu locuieşte în Italia cu mama lui şi face 18 ani anul acesta. Iată cât de mult a crescut fiul cel mare al lui Adi Mutu și cât de frumos este!
Horoscop 7 iulie 2020. Berbecii simt nevoia să se apropie de cei mai speciali dintre prietenii lor
HOROSCOP
Horoscop 7 iulie 2020. Berbecii simt nevoia să se apropie de cei mai speciali dintre prietenii lor
RECOMANDĂRI