Natalitatea – o bombă cu ceas?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dacă „Ministerul Familiei” cuprinde programe pentru creșterea natalității, zilele acestea, prin celebra deja „Ordonanță Trenuleț” pare că a fost amputată și mai mult perspectiva României de creștere demografică.
Cu un război la graniță, fără o reformă administrativă reală, colac peste pupăză, și cu o incapacitate a statului de a asigura alegeri libere, iată că și alocațiile minorilor au fost, la rândul lor, sacrificate, acestea fiind înghețate de ordonanță. Probabil că o astfel de acțiune face parte din măsurile pro-nataliste, tot trâmbițate în campania electorală de către anumiți politicieni cu aere de intelectuali (mă gândesc la același politician care susținea sus și tare că nu sunt necesare cele 6 procente din PIB pentru educație).
Să vedem care-i starea de fapt, der Stand der Dinge...
Dacă în anul 1992 populația tânără (cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani), după domiciliu, cuantifica 6,8 milioane de persoane, în 2023 aceasta mai număra doar 4,1 milioane persoane, o scădere de aproximativ 40 % (conform INSSE). Chiar dacă deceniile de dinaintea revoluției au stat sub influența politicilor pro-nataliste practicate de regimul comunist, astăzi, un astfel de declin demografic este, să o recunoaștem, catastrofal!
Dacă ne raportăm la nivelul aceleiași cohorte, dar pentru populația rezidentă, între anii 2012 și 2023, populația tânără este la fel, diminuată. Dacă în anul 2012 aceasta era de 4,06 milioane, în anul 2023 aceasta a ajuns la 3.95 milioane, adică o scădere de 2,6 %. Diferența dintre populația cu domiciliu și populația rezidentă, la nivelul anului 2023, este de aproximativ 157 de mii de persoane.
Nu se poate vorbi despre demografie fără să fie menționate ponderile populației tinere la nivel de medii de rezidență (Figura 1). Astfel, după anul 2008 se observă o creștere a ponderii populației tinere în mediul rural, ceea ce validează teoria conform căreia 1) „un nivel redus al veniturilor, urmare a unei productivități a muncii scăzute sau a unor inechități flagrante în repartizarea resurselor materiale ale societății, favorizează existența familiei cu număr mare de membri, ceea ce echivalează de fapt cu o natalitate ridicată.
Pe măsura creșterii veniturilor este evidentă tendința de scădere a dimensiunilor familiei orientate spre o reproducere simplă.” (Vert, 2001, p. 55).
Poate că politicienii au vrut să testeze această teorie, dar cu siguranță nu poți avea natalitate sănătoasă pe criteriile menționate mai sus (pentru că apare fenomenul migrației), ci mai degrabă pe cea de-a doua parte a teoriei care spune că 2) „depășirea unui anumit nivel al veniturilor, astfel încât aceasta să nu mai condiționeze în măsură hotărâtoare standardul de viață, determină un comportament demografic orientat către o reproducere lărgită a populației” (Vert, 2001, p. 55).
Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie realizată o redistribuire a bunăstării la nivel național, nu o creștere a decalajelor dintre clasele sociale.
Figura1. Ponderea mediilor de rezidență la nivelul populației tinere în perioada 2003-2024 din România. Sursa datelor: INSSE prelucrate de către autor
Sporul absolut se calculează prin scăderea din populația de la sfârșitul perioadei a valorii populației de la începutul perioadei. Astfel, a fost aplicat acest indicator la nivelul fiecărui an din perioada 2004-2024 (Figura 2). Ce indică acest grafic este că avem un dezastru creat de către impactul crizei financiare (-522 mii în anul 2008) și a pandemiei (-356 mii în anul 2022) asupra mediului urban, în timp ce mediile rurale, mult mai sărace, „au prosperat” din punct de vedere natalist (+27 mii în anul 2008 și +170 mii în anul 2022).
După aderarea la UE, doar în timpul lui Dragnea, 2016-2019, am avut un spor absolut mai ridicat în mediile urbane față de cele rurale. Toate aceste valori negative ale mediului urban sunt condiționate și de nivelul veniturilor, în special al standardului de viață (inclusiv spațiului de locuit, cu chiriile mult prea mari pentru cuplurile tinere astfel încât să își mai permită și un copil – discuția este, evident, mai amplă și nu face subiectul acestui articol).
Figura 2. Sporul absolut anual al populației rezidente tinere, din perioada 2004-2024, la nivel de medii de rezidență (persoane). Sursa datelor: INSSE prelucrate de către autor
La nivel de dinamică a nașterilor între anii 1990 și 2022 datele indică realitatea cruntă. La nivel procentual, cele mai abrupte scăderi le înregistrau județele: Vâlcea (-61,6 %), Tulcea și Teleorman (-61,1 %), Caraș-Severin (60,8 %), Hunedoara (-60,3 %), Brăila (-58,4 %) Olt (-57,3 %), Gorj (-56,6 %), Neamț (-55,8 %), Mehedinți (-54,5 %), Maramureș (-53,2 %), Botoșani (-53,1 %), Bacău și Alba (-52 %) etc., în timp ce valori pozitive se regăsesc doar la nivelul județului Ilfov (+46,4 %).
Poziția geografică ne arată că județele aferente vechiului regat, mult mai sărace, sunt mult mai instabile din punct de vedere demografic. De ce? Pentru că statul a mimat reforme sociale și pare că le mimează în continuare. Un astfel de comportament al statului va angrena și mai multă forță de muncă tânără care nu își va găsi locul într-un stat cu politici făcute pe genunchi.
Din punct de vedere nominal, la nivelul categoriei de dinamică dezastruoasă, cu diferențe de peste 4.500 de nașteri față de anul 1990, fac parte patru județe, respectiv: Bacău (-6.480), Prahova (-5.275), Neamț (5.124) și Maramureș (-4.766).
Cititorul, atunci când se uită la aceste valori, trebuie să ia în considerare și faptul că populația fertilă (populația feminină cu vârsta între 15-49 de ani) este mult diminuată față de anul 1990.
Figura 3. Dinamica numărului de nașteri între anii 1990-2022, atât din punct de vedere procentual (cercuri), cât și din punct de vedere nominal (fond). Sursa datelor: INSSE prelucrate de către autor
Iată cum, măsura luată de a îngheța alocațiile copiilor este mult mai gravă decât pare la o primă vedere, cu repercusiuni pe care le vom vedea din plin mai ales pe termen mediu și lung. Ca un pronostic: vor ajunge politicienii în viitorul apropiat să premieze nașterea unui copil, așa cum sunt premiați cei ce semnează contract pentru războiul din Ucraina!
Ei bine, România este pe un trend descendent din punct de vedere demografic, drum ce pare a fi netezit din plin de către Guvernul Ciolacu 2. Prin aceste măsuri se păstrează o Românie segregată, cu mici oaze de prosperitate și spații abandonate economic.
Vor sări iarăși anumiți „oameni de bine” și politicieni gata să (ne) spună că trebuie comasate localitățile pe motive doar de ei știute, fără a se cunoaște structura geografică sau particularitățile spațiului românesc. În acest context, cu migrația sporită și natalitatea în continuă cădere, o întrebare legitimă trebuie pusă decidenților politici: cine va stinge ultimul lumina?
Foto: Shutterstock
metaman 12.01.2025, 19:06
Nu înțeleg frustrările dvs dle ziarist , cele legate de Ukraina.....ce legătură e aici și nici nu sunt de acord cu cât mai mulți bani pentru natalitate, căci știm noi cine face mulți copii.... Ca să știți și dvs, climatul economic face natalitatea, siguranța cetățeanului și nu pomană de la stat !
PrikiMiki 14.01.2025, 02:40
Daaa, măi neicussorulle...mai bagi și tu una deasupra... Toată lumea spune assta deee....jj de mii de ani, nici nu mai contează. DAR ȚȚE ȚȚE vaaa...PETREȚȚEEH? Păi yazzy...ce ar fi? Nu vor fi bani să acoperi pensii și sociala, DECI??...se vor aduce Lumumbubulezi de peste tot...Românika se va de-Deccebarbuccii...așa cum ne așteptăm oricum cu toții. Aaaalteee poppoulaaațiiiii....vor avea aaalteee problemeee....foaie verde foi de lene.