Naționalismul antioccidental a murit, nu și populismul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii au votat la alegerile prezidențiale, iar concluzia care reiese din urma votului lor este că discursul politic naționalist în România nu va prinde mult timp de acum încolo.
Acei români care, din lipsa perspectivelor, au părăsit țara și formează ceea ce numim diaspora, schimbă mentalități.
PSD primește cea mai dură lovitură la 30 de ani de la căderea regimului comunist în România: electoratul său tradiționalist nu mai are forță să impună elita politică, scade numeric sau chiar el se schimbă.
Citeam într-o carte a politologului de origine rusă Andrei Tsygankov despre războiul valorilor vestice cu cele tradițional conservatoare estice, reprezentate la ora actuală de regimul de la Kremlin, că frica de Vest a crescut mult în rândul elitei rusești, în perioada crizei economice de tranziție, iar sondajele de opinie din Federația Rusă încă din anii 1995 arătau că 44% din rândul elitei și 75% din rândul populației generale credeau că economia rusească se afla în “mâini străine”, iar asta le amplifica teama că Rusia va ceda Vestului autonomia țării.
Pe acest tip de mesaje a crescut politic noul țar de la răsărit, pe același tip de mesaje, PSD a fost bătut măr în ultimele două alegeri, atât la cele europarlamentare și acum, la cele prezidențiale.
Frica de Vest nu prinde în România, românii singuri și-au găsit mai ușor un loc de muncă în țările UE decât în propria lor țară, iar bau-baul occidental mai poate speria numai comunitățile închise, care, din lipsa resurselor financiare, nu au intrat deloc în contact cu standardele de viață occidentală.
Lideri pesediști precum Olguța Vasilescu, Codrin Ștefănescu, Liviu Pleșoianu și alții ar trebui să stea pe gânduri, pentru că electoratul cărora li s-au adresat ei nu prea mai are reprezentare în România reală.
Naționalismul a fost învins, însă nu toate problemele s-au rezolvat odată cu această victorie electorală. A crescut, în schimb, populismul judiciar.
În ultimii trei ani, lupta anticorupție la nivelul discursului politic a fost reprezentată de voci populiste dornice de ascensiune politică, din care cetățeanul simplu nu mai putea distinge cine este hoț și cine nu e. Au fost momente când hoții au strigat hoții într-o bulibășeală de nedescris.
PNL, un PSD mai soft
PNL, cu al său lider suprem, Klaus Iohannis, este un PSD mai soft în ceea ce privește suspiciunile de corupție. Sub nici o formă nu este format din îngeri politici, așa cum sugerează propaganda de partid.
Inclusiv ascensiunea fulminantă a lui Rareș Bogdan, susținut puternic de Klaus Iohannis, dezvăluie multe în ceea ce privește lipsa reală de etică a partidului.
Rareș Bogdan este un proaspăt lider politic de care atârnă jocuri sulfuroase politice din perioada în care poza ca jurnalist independent, apărute prin stenograme DNA sau înțelegeri cu Gabriel Oprea. Nu știu câți jurnaliști onești au relații amicale cu Oprea, ca în timpul unui meci de fotbal, Oprea să își permită să folosească telefonul personal al lui Rareș Bogdan, ca să discute cu Stelian Tănase.
De altfel, chiar fosta emisiune a lui Rareș Bogdan a fost, de multe ori, o bună platformă pentru promovarea elitei românești cu agenda naționalistă.
Puterea de a câștiga cursa
Un mare perdant al acestor alegeri este, din punctul meu de vedere, Alianța USR PLUS, care se află într-o derută totală încă din luna iunie, imediat după terminarea alegerilor europarlamentare.
De teama de a critica puterea reprezentată de Klaus Iohannis, USR PLUS și-a derutat propriul electorat și a lăsat impresia că este un simplu vagon la locomotiva mare a președintelui României.
“Nimic nu poate crește la umbra marilor arbori”, spunea Brâncuși, în momentul în care a înțeles că, dacă nu decide să meargă pe propriul drum, personalitatea lui Rodin îl va urmări și chiar umbri profesional.
În politica mare, asta se traduce prin ceea ce americanii numesc “betting on the right horse”. Alegătorii, la fel ca la o cursă de cai, tind să parieze pe acel animal care le insuflă puterea de a câștiga cursa. Nimeni nu își irosește votul pe un animal politic mort, așa cum s-a profilat Dan Barna în alegerile prezidențiale.
Iar acesta a fost motivul pentru care Klaus Iohannis a câștigat fluierând alegerile: el a fost singurul care i-a insuflat electoratului cartea câștigătorului.
Nu mi-e clar cum vede noua forță politică USR PLUS să câștige electorat nou, câtă vreme nu se desprinde puternic de PNL, iar acesta din urmă le fură votanții, prin folosirea acelorași teme de campanie.
Opoziția reală la PNL nu poate fi reprezentată de PSD, un partid ros de corupție și încremenit în retorica naționalistă, ci de USR PLUS, ca etapa populismului judiciar să devină și ea, în timp, o temă a trecutului.
“Noi am avut anticorupția ca temă de țară în anii ’90, acum clasa noastră politică are alte probleme, i se pot reproșa multe abuzuri de putere, dar nu că ar fi profund coruptă”, îmi spunea o jurnalistă poloneză, la întrebarea mea de ce în Polonia mișcarea anticorupție nu există pe agenda lor publică, la noi ea fiind încă tema dominantă.
Care dintre facțiunile politice ar dori ca populismul judiciar să devină și el o pagină de istorie?
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
