Despre Predoiu și testul pe care îl are de dat în justiție
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Justiției are un nou ministru, Cătălin Predoiu, un politician care s-a afirmat în anii de guvernare pesedistă drept o voce critică față de modificările venite din zona celebrei Comisii Iordache.
Cea mai importantă misiune pe care o va avea în mandatul său este organizarea procedurilor de selecție pentru funcțiile de top din Procuratură.
DNA, Prachetul General și DIICOT sunt conduse prin interimate, propunerile de procurori șefi sau adjuncți fiind în acest an decise de către CSM.
Sigur că și tranșarea Secției Speciale pentru Investigarea Magistraților este o temă importantă, dar consider prioritatea nr. 1 selecția cât mai profesionistă a procurorilor care vor avea apoi putere de decizie asupra cazurilor grele de corupție cu care inevitabil țara se va confrunta și în viitor.
Potrivit rapoartelor MCV făcute publice în ultimii ani, aceste proceduri de selecție au fost viciate tot timpul de influența politică. Veți spune că acest lucru este cumva normal, din moment ce atât ministrul, cât și președintele României, care au un rol în acest proces, sunt, în fond, oameni politici.
Corect. Numai că experții Comisiei Europene au recomandat ca ideea de concurență loială între procurori, criteriile de integritate și de competență să primeze în fața jocurilor sau negocierilor politice.
Tudorel Toader s-a dovedit a fi un dezastru așa cum a organizat procedurile de selecție, dar nici Raluca Prună nu poate fi dată ca exemplu pozitiv, din cauza bâlbelor pe care le-a avut în cazul renumirii Laurei Codruța Kovesi. DNA ar fi meritat încă din 2016 un procuror șef nou.
Semnele unui sistem de justiție sănătos și independent de interesele clasei politice sunt plasarea în funcțiile de decizie a unui număr cât mai mare de procurori proaspeți, integri și competenți. În sistemul judiciar idolii sunt percepuți mai degrabă ca o pată neagră.
Fluxul de procurorii proaspeți, necunoscuți opiniei publice și integri reprezintă singura dovadă că sistemul de justiție, în ansamblul său, s-a reformat și nu încremenește în aceleași personaje tocite de combinații cu clasa politică.
Idolii pot fi cultivați în arena politică, pentru captarea voturilor, un magistrat însă nu are voie să ia decizii populiste, ca să facă pe placul unui anumit tip de public sau să satisfacă interesele de moment ale puternicilor zilei.
Metaforic vorbind, singurul act de seducție pe care și-l poate permite un magistrat față de public este aplicarea legii. Aplicarea corectă a legii și refuzul de a răspunde unor comenzi politice, venite pe canale informale, te pot face mai degrabă impopular decât popular.
Prefer un magistrat impopular și corect, decât o vedetă judiciar cu reacții de “attention whore”.
În altă ordine de idei, în Procuratură s-a format o castă, un grup restrâns de procurori cu legături informale atât cu clasa politică, cât și cu serviciile secrete, care, indiferent de puterea politică, ei veșnic cad în funcții importante.
Bogdan Licu, Oana Schimdt- Hăineală, Codruț Olaru, Georgiana Hosu sunt câțiva dintre procurorii care, dacă ar avea bun-simț profesional, nici măcar nu ar mai trebui să își depună candidatura în acest proces de selecție. Vremea lor a trecut. Sunt personaje de care atârnă prea multe vulnerabilități ca să mai poată primi un mandat plin în funcțiile de top.
Indiferent de presiuni, Cătălin Predoiu e dator să le arate românilor sensibili la tema anticorupției că sistemul judiciar nu stă în acest tip de magistrate-cameleon și are capacitate de prospețime.
O mână de procurori fără pată, cu imagine proaspătă ar recâștiga rapid încrederea Bruxelles-ului.
Va trece el acest test?
Foto / Inquam Photos Octav Ganea
