Buzunărirea economiei reale: faza pe TVA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
A părut că este 1 aprilie atunci când șeful ANAF a argumentat că „gemul făcut în
casă” afectează „golul de TVA”, adică furtul de la buget. Această aiureală, alături de
propaganda nesinceră a ministrului finanțelor că s-a îmbunătățit colectarea de TVA
(în fapt s-a majorat TVA iar încasările nu țin pasul nici măcar cu inflația) îmi mai
confirmă ceva: ținta actualului guvern nu este să recupereze furtul de TVA de la buget, ci să
buzunărească populația și companiile captive. Adică pe cei corecți, altfel spus -
haiducie pe invers. Altfel, cum ar putea fi interpretat chipul cioplit în finanțist al domnului Nazare, că a
reușit să convingă Comisia Europeană să nu mai avem ca obiectiv reducerea
„golului de TVA” – adică a sumelor de bani care există în economie, ar trebui să fie
în buget și să reducă necesarul de finanțare (și dobânzile), dar se află în alte
buzunare? Chipul ăsta rostește: banii să rămână la evazioniști, și să îi buzunărească
pe cei corecți.
Cuprins:
„Cei mai mari infractori scapă prin prescripție”
Așa ne scrie la redacție „un grup de mici contribuabili, antreprenori și profesioniști
care se confruntă cu o situație extrem de gravă creată de ANAF”. „ANAF atacă exact
firmele care au plătit corect taxele, cerând sume astronomice pentru greșelile
administrației fiscale”.
Concret, scrisoarea se referă la faptul că ANAF cere retroactiv firmelor cărora le-a
anulat codul de TVA, să plătească TVA. Ca precizare, anularea codului de TVA
înseamnă că certificatele TVA au fost retrase și că firmele respective nu au facturat
cu TVA, respectând legislația. Dacă ar fi fost plătitoare, ar fi adăugat TVA la prețurile
bunurilor și serviciilor prestate de ei.
Așadar, aici nu este vorba despre evaziune. Nu este un TVA care a fost încasat de
către firme neplătitoare, și care ar fi fost păstrat în alte buzunare. Nu este un TVA
ascuns. Nu este vorba de deduceri de TVA (dacă nu încasezi, nu ai ce deduce). Nu
este vorba despre bani plecați în off-shore-uri. Este vorba de facturarea fără TVA,
conform statutului impus de ANAF.
În opinia celor care ne-au scris cauza este că „ANAF a reinterpretat legea prin ordine
administrative și nu și-a îndeplinit obligația legală de a corecta situația firmelor la reactivare.
ANAF a știut în timp real că firmele nu au încasat TVA, nu au dedus, au facturat fără
TVA – din 2024 există e-factura iar casele de marcat sunt conectate direct la servele
ANAF. O simplă interogare pentru firmele cu codul TVA anulat și verificare cu
facturile emise (și validate), ar fi fost de natură ca ANAF să observe ceea ce
afectează acum mii de firme. Cărora ANAF le cere acum TVA retroactiv.
„ANAF nu a informat. Nu a prevenit. Nu a cerut conformare”, se încheie apelul
transmis către redacție. Iar acum ANAF cere retroactiv „TVA necolectat” plus
penalități și dobânzi.
Este o situație tipică de buzunărire a companiilor, care au facturat fără TVA (având
codul retras), care și-au depus bilanțurile, care au folosit e-factura și casele de
marcat? Înclin să cred, că da.
În timpul ăsta, prietenia statului capturat cu hoția se întărește
Un prim argument ar putea fi numirea „șpăguitorului de supraviețuire” ca vicepremier
pentru „reforma statului”, relocat la vatră între timp.
Un al doilea argument ar putea fi menținerea ca vicepremier a domnului Tanczos
Barna, fost ministru de finanțe, acuzat deloc voalat chiar din guvern că a făcut un
buget mincinos pentru anul 2025 – vă aduceți aminte – cel cu deficit de 7% (fără
majorări de TVA), cu venituri umflate din pix – gen cele pe care ANAF le pretinde
acum acolo de unde nu sunt de pretins.
Un al treilea argument poate fi și cel a vicepremierului Moșteanu – ale cărui diplome
au fost considerate suficient de bune pentru a fi vice-șef de guvern.
Un al patrulea argument poate fi chiar cel al premierului Bolojan, care, în opinia mea,
este un funcționar al statului total lipsit de talent financiar și cu o inteligență medie în
materie de înțelegere a economiei. Cam astea ar fi „vârfurile” guvernării.
Arăt spre exemplu că:
„Reformele” lui Bolojan nu au însemnat decât buzunărirea populației: taxe mai
mari și venituri ale populației confiscate de inflație
Numărul șomerilor a depășit 500.000, după majorarea de TVA din august 2025. Exceptând anul pandemic, este cel mai mare număr de șomeri din ultimii opt ani
Potrivit calculelor mele, media lunară din 2025 a însemnat cu mai puțin de
40.000 de locuri de muncă mai puțin decât media lunară din 2024
Reforma în administrația publică? Vreo 5.000 de militari pensionați (mutați din
bugetul de stat în cel de pensii) și tăieri de cheltuieli pentru educație
Toate salariile (privind masa salarială din economie) au scăzut în termeni reali
A împins economia în recesiune, buzunărind populația.
Ce vedem, de fapt, la TVA
Privind execuția bugetară din luna octombrie (care include deja trei luni de TVA și
accize majorate), observăm că:
Încasările din TVA, în condițiile unei inflații de 9,8%, a majorării cotelor de la
5% la 11%, de la 9% la 11% și de la 19% la 21%, și a unei rate a inflației de
aproape 10% - s-au majorat nominal cu doar 9,2%.
Adică sub rata inflației, deși inflația și majorările de TVA (și accize, peste care vine
TVA și dublarea prețurilor la energie electrică, peste care vine TVA), ar fi trebuit să
conducă la un ritm de creștere de cel puțin 20%.
O astfel de evoluție îmi sugerează nu numai că furtul din TVA nu a fost redus în
2025, ci s-a majorat, cu știința și aportul statului: un TVA de 21% este mai sexy de
furat decât unul de 19%.
În loc să meargă după marea evaziune, Bolojan și Nazare pretind „succese” în
creșterea colectării. Care? Buzunărirea companiilor care declară și plătesc corect
impozitele?
Toate sumele încasate din impozite pe salarii și venit (care includ majorarea
impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2025) au totalizat în primele 10 luni
ale anului 48,6 miliarde lei, în creștere cu 7,9 miliarde lei față de perioada
similară din 2024
Dobânzile plătite în primele 10 luni ale anului, au totalizat, atenție 46,8
miliarde de lei, în creștere, atenție, cu 13,9 miliarde lei
Este pentru prima dată de când vorbim de astfel de sume, când toate impozitele pe
salarii și pe venit încasate de statul român, care au rol în funcționarea statului,
aproape că nu ajung să plătească doar dobânzile (nu și rambursarea unei
părți) la datoria publică.
Nu e ca și când nu atrăgeam atenția că asta se întâmplă sub ochii noștri încă din
aprilie 2020.
În timp ce populației și companiilor li se oferă „resturi” de stradă, școală și spital. De
ce?
Să căutăm răspunsul în următoarele indicii:
Ministrul Finanțelor face un titlu de glorie prin faptul că reducerea furtului de
TVA de la buget, nu mai un jalon PNRR. Liber la furat, o dată ce nu mai există
constrângerea Comisiei Europene? Execuția bugetară din octombrie ne dă
indicii în acest sens
Șeful ANAF încurcă borcanele în care să caute TVA-ul furat
Caută TVA-ul acolo unde nu e de căutat (la cei care nu l-au facturat). Dar
pare că le și oferă garanții posesorilor de TVA sifonat
Comisia Europeană tocmai a recalculat gap-ul de TVA pentru 2023 (și estimări
pentru 2024): furtul de TVA a crescut la 30% în România (cel mai mare din UE-27),
față de media UE-27, de 8,2%. Adică, peste nouă miliarde de euro, furați anual, de
la buget. Raportul este extrem de sugestiv pentru a descrie inclusiv situația din 2025,
de aceea, dacă există interes, voi reveni cu o opinie pe această temă. Pentru că aici
avem explicația pentru motivul real al buzunăririi populației și companiilor active – ca
politică de stat.
