Refuzul modernității (și drumul îndărăt către epoca de piatră)

Refuzul modernității vine la pachet cu refuzul științei. Refuzul modernității vine la pachet cu refuzul logicii. Refuzul modernității vine la pachet cu refuzul realității. Refuzul modernității vine la pachet cu refuzul pluralismului. Cu refuzul toleranței.

În schimb, pululează mistica șarlatanismului de diferite culori. Dar predomină roșul pitic.

Realitatea virtuală a ajuns noua realitate. Iar în ea nu e loc pentru rațiune, pentru adevăr, pentru nuanță, pentru dialog sau pentru democrație.

E o lume de inși cu ochii injectați de ură și cu un vocabular rezumat la cuvântul marș. O lume animalieră. O lume postumană și preumană, cu care nu poți construi decât decorul unei apocalipse.

Refuzul modernității românești vine din tranziția incompletă. Statul de drept n-a apărut niciodată. Justiție? Cuvânt fără acoperire. Presa liberă a rămas o ficțiune plătită direct de la partid. Pluralismul politic însuși a fost o ficțiune cu toate drumurile ducând la pădure.

Europenitatea e respinsă când înseamnă reguli, legi, norme și acceptată sumar doar când înseamnă all-inclusive la bulgari și la greci, city break la Praga și fonduri europene.

Românii sunt atât de decuplați de realitate, încât au putut fi lesne convinși că Macron și Ursula le-au pus lor gând rău, uneltind cu pe nedrept uitatul Soros, nemernicii ăștia, nu hoții integral românești care îi fură de zeci de ani zâmbindu-le frumos, electoral.

Refuzul modernității are o singură consecință: întoarcerea în epoca de piatră. Suntem pe drum. O să fie frumos, o să avem epocă de piatră cu conexiune la internet. Comună primitivă cu tik tok. Cum să nu aderi? Rinocerizarea e desăvârșită.

După ce ne-au luat prin surprindere seceta și incendiile, acum ne vor lua prin surprindere și inundațiile. Atenție, în lumea românească se viralizează doar răul. Binele e un concept vag, o amintire incompletă sau, și el, tot o farsă.

Trăim într-o lume pe dos de atât de mult timp, încât nici nu mai băgăm de seamă. Dar adevărul se încăpățânează să rămână adevăr. Și anume: trăim puțin, prost, urât, greșit, dar măcar murim convinși că suntem inocenți și alții au fost de vină. Pentru tot.  

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE