Cât de în vârstă trebuie să fie un fotoreporter ca Ambasada SUA să-i acorde viză?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Roxana Voloșeniuc, publisher și redactor-șef la revista Elle România de aproape 20 de ani, scrie, din această săptămână, și pentru cititorii Libertatea.
Bine ai venit pe pagina primei mele opinii în Libertatea, o pagină în care îmi voi exprima părerile, gândurile, poate uneori trăirile despre subiecte care pot varia de la lifestyle (modă, frumusețe, călătorii) la subiecte sociale sau culturale, design, artă, film, și, cel mai puțin, probabil, politică (deși deseori îmi pleacă mâinile spre tastatură să scriu câte ceva, am să încerc să mă abțin).
Dar îți voi vorbi și despre tot felul de subiecte sau știri pe care le culeg din periplul meu prin lumea largă sau pe care le citesc cu interes asiduu, în fiecare zi, în presa internațională și pe care ți le-aș prezenta sub forma unui rezumat succinct (de tipul: știai că scriitoarea italiană Elena Ferrante, care a ajuns să vândă milioane de volume din tetralogia napolitană - și vi le recomand cu tărie - este cel mai puțin iubită în… Italia? Sau că Musee D’Orsay va organiza, începând din septembrie, prima expoziție “Degas at the Opera”, care va explora legătura artistului cu universul operei?…), care să îți stârnească, sper, apetitul pentru asemenea curiozități culturale.
Subiectele pot să includă și “inside”-uri legate de munca în redacția ELLE, adică tot felul de pățanii sau lucruri inedite cu care ne confruntăm la birou sau în afara lui: în chiar acest moment ne luptăm cu Ambasada SUA, care îi refuză viza fotografului nostru, Christian Tudose, pentru a ne însoți la New York Fashion Week, pe motiv că e prea tânăr, nu are copii, nu are proprietăți pe numele lui și, deci, în opinia lor, nici motive să se întoarcă înapoi în țară.
Paradoxul face că ziaristul nici măcar nu a fost întrebat dacă și-ar dori să rămână în SUA… răspunsul, cred, ar fi fost unul categoric: NU.
Cam câtă aroganță trebuie să ai astfel încât să crezi că o planetă întreagă își dorește să trăiască în țara lui Trump?
Numai în acest moment și la prima mână, fără să detaliez sau să mă informez în mod special, știu că migranții sunt reținuți în condiții îngrozitoare la granițe, unde copiii sunt separați de părinții lor; că drepturile femeilor și persoanelor LGBT+ sunt atacate neîncetat, că are loc un trade war cu China care nu prevestește nimic bun. Dar am ajuns, iată, la politică, ceea ce nu îmi doream.
Însă această întâmplare este un exemplu relevant pentru cât de interconectate sunt lucrurile în lumea de astăzi, încât, de la o serie de ședințe foto plănuite în avans și până la Trump nu e nevoie de prea mulți pași.
Așadar, te-am plimbat deja printr-o serie de subiecte diverse, fix așa cum văd și acest spațiu în care mă vei găsi de acum încolo. N-am să te rețin prea des, ci atunci când simt că aș avea ceva de spus (voi încerca să-mi provoc discreția și să “mă adresez poporului”, chiar dacă nu voi inventa apa caldă sau soluția pentru a determina autoritățile române să extermine odată ambrozia, care-mi dă de furcă zilele acestea și mă trimite prin spitale, unde e jale mare).
