Un om din Deva a murit joi și a fost diagnosticat cu COVID-19 sâmbătă. Aproape jumătate dintre decedați n-au beneficiat de tratament adecvat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Joi, un bărbat bolnav de cancer, internat într-un spital din Deva, a rămas fără suflare. Abia astăzi se ştie cu siguranţă de ce: era infectat cu coronavirus. Nu doar că a fost diagnosticat postmortem, însă pacientul de 74 de ani a fost diagnosticat la două zile după moartea sa.
În condiţiile în care realizarea unui test molecular pentru noul coronavirus durează undeva la patru ore, cu atât mai cinic pare intervalul de 2 zile dintre moartea pacientului şi primirea rezultatului pozitiv.
Acesta nu este însă singurul mort de coronavirus diagnosticat postmortem. Încă 3 pacienţi au fost diagnosticaţi la o zi după ce au murit.
Şi încă nouă au fost diagnosticaţi în ziua în care au murit, cu câteva ore înainte sau după deces. Oricum, când nu se mai putea face nimic pentru ei, practic.
În total sunt 30 de morţi oficial din cauza coronavirusului şi-n cam jumătate din aceste cazuri, nu a fost pus la timp un diagnostic care să permită cele mai bune îngrijiri pacientului şi limitarea răspândirii virusului.
După comunicatul de presă de astăzi al Ministerului Sănătăţii, am întrebat cu câte persoane intrase în contact bărbatul bolnav de cancer din Deva. La două zile după moartea lui, ministerul spune că nu are această informaţie.
E greu de spus cu câte persoane au intrat în contact cei cu care intrase în contact pacientul. Pare însă foarte plauzibil ca şi această secţie de oncologie, vitală pentru mulţi oameni grav bolnavi, să fie în curând închisă. Şi la fel de plauzibil pare ca virusul să se fi răspândit în voie zile întregi şi în restul Spitalului Judeţean Deva.
Aceştia sunt morţii oficiali ai pandemiei.
Fără exagerări şi susţinere a teoriei conspiraţiei, este clar că o parte dintre victimele coronavirusului rămân nediagnosticate.
Pe cei săraci îi ignorăm și în moarte
Cu cât sunt mai în vârstă şi mai vulnerabili, pacienţii pot să fie scăpaţi de sistem. Să “moară de bătrâneţe”. E o ironie nedemnă de civilizația pe care pretindem că o reprezentăm: nici în moarte nu le asigurăm celor mai săraci dintre noi o decență. Îi ignorăm și în moarte.
Experţii spun că în spatele fiecărui deces de coronavirus se află cel puţin 100 de infecţii. Sunt modele matematice care estimează chiar 800 de cazuri de infecţie, pentru un deces.
Inevitabil, ca în orice altă ţară, nu toate infecţiile vor fi depistate. Mulţi rămânem asimptomatici sau facem forme uşoare ale bolii.
La capacitatea încă redusă de testare a României şi la precaritatea serviciilor pe care le pot oferi direcţiile de sănătate publică, împinse deja mult peste limita reală a ceea ce pot face atât de puţini oameni, nu este de mirare că unele cazuri rămân nediagnosticate.
Însă ceva este profund putred în sistem, atunci când oamenii care fac infecţii atât de grave că mor din cauza coronavirusului ajung să moară în spital fără să fi fost deja diagnosticaţi cu măcar 24 de ore înaintea decesului.
Iar acest ceva putred va şubrezi şi mai mult un sistem medical deja ameninţat de colaps. Închiderea de secţii după secţii şi spitale după spitale nu numai că nu este o soluţie, ci va lăsa mulţi oameni cu alte afecţiuni serioase descoperiţi.
Testarea pacienţilor din spitale, care au deja orice simptom posibil asociat cu COVID-19, ar trebui să se facă de.. ieri, nu mâine.
Foto: Inquam Photos / George Călin
