Munca invizibilă a femeilor din România. Inegalitatea de gen pornește chiar din bucătărie: de 10 ori mai puțini bărbați se ocupă de pregătirea mesei față de femei

Când vine vorba despre inegalitatea de gen, din păcate, aceasta apare încă din familie, în foarte multe cazuri. Atunci când sunt întrebați despre munca femeilor în locuință, indiferent dacă este vorba despre casnice sau persoane care se află și în câmpul muncii, încă sunt mulți români care consideră fie că munca acestora este una ușoară, fie au impresia că o femeie casnică muncește mai puțin decât partenerul ei de viață, care merge la un job.

Și în țara noastră, la fel cum s-a întâmplat la nivel global, femeile au fost nevoite să lupte ca să își câștige drepturile. Cu toate acestea, munca invizibilă din gospodării, care include și gătitul, a rămas o povară covârșitoare pentru multe dintre ele. 

Chiar și în mediul urban, acolo unde accesul la informație și la educație ar trebui să fie mai facil față de mediul rural, în marea majoritate a familiilor, tot femeile sunt cele care se ocupă de întregul proces de pregătire al mesei, într-o proporție de până la 10 ori mai mare decât numărul bărbaților care fac singuri același lucru.

Cum pornește inegalitatea de gen chiar din bucătărie

Un studiu realizat de Tazz în parteneriat cu Cult Market Research, pe un eșantion de peste 500 de persoane din mediul urban, reprezentat în proporție de 51% de femei și 49% de bărbați, cu vârste între 18 și 50 de ani, a scos la iveală niște cifre îngrijorătoare. 

Acest studiu a vizat tendințele privind sarcinile casnice la românii din mediul urban, punându-se accentul în mod special pe obiceiurile și percepțiile lor în relația cu mesele de acasă. Cu toate că s-a observat și o ușoară îmbunătățire a modului în care se împart sarcinile casnice între bărbați și femei, situația generală rămâne una alarmant de dezechilibrată între cele două sexe.

În pofida faptului că aproape trei sferturi dintre românii din mediul urban consideră că responsabilitățile din casă ar trebui distribuite în mod egal între femei și bărbați, în realitate, acest lucru e valabil în doar 27% dintre cazuri. Când vine vorba despre gătit, femeile sunt responsabile de pregătirea mesei în proporție de 53%, față de doar 5% bărbații, asta în timp ce pentru 28% dintre respondenți, sarcina revine ambilor parteneri.

Deși se observă o tendință de începere a echilibrării sarcinilor casnice în relație cu gătitul în mediul urban, cele mai multe femei sunt în continuare împovărate de această responsabilitate. Pentru unele dintre aceste cazuri ar putea exista mai multe explicații. Una dintre acestea este cea a perpetuării mitului „femeia la cratiță”, care este transmis adesea din generație în generație, iar această gândire toxică apare, din păcate, chiar și în familii care nu au o situație financiară precară sau care nu au avut acces la educație.

O altă variantă ar fi cuplurile în care există dependența financiară de partener. Lăsate acasă să se ocupe doar de casă și de familie, foarte multe femei nu au alte surse de venit sau nu au parte de sprijinul rudelor, ajungând să fie blocate într-o situație care pare fără ieșire pentru multe dintre ele.

Munca invizibilă a femeilor din România

Dacă 29% dintre respondenții acestui studiu afirmă că pot găti oricât și asociază pregătirea mesei cu momentele de relaxare, un procent de 43% dintre românii din mediul urban petrec între 5 și 7 ore sau chiar și peste 7 ore pe săptămână în bucătărie. Asta înseamnă că pe lângă locul de muncă solicitant, alte treburi gospodărești sau timpul petrecut cu copiii, aceștia pierd în bucătărie și echivalentul unei zile de muncă în plus, în fiecare săptămână.

Gătitul e resimțit ca o plăcere pentru românii din mediul urban doar dacă ocupă 1-2 ore/săptămână, iar apoi devine stresant pentru 26% dintre respondenți. Atunci când ocupă 3-4 ore/săptămână, gătitul devine neplăcut pentru 23% dintre românii din mediul urban – în principal femei și persoanele între 18 și 29 de ani, indiferent de statutul marital. 

Studiul realizat de Tazz mai arată și că majoritatea românilor din mediul urban (43%) încă gătesc în fiecare zi sau aproape zilnic, iar 38% gătesc o dată la 2-3 zile, mai ales femeile și persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 39 de ani. Chiar și ocaziile de gătit se învârt tot în jurul responsabilității față de familie: cina sau prânzul cu familia (63%) și masa copiilor (60%).

Mâncarea comandată costă aceiași bani, dar salvează timp

Unul dintre miturile greșite care s-au perpetuat în legătură cu mâncarea comandată este cea legată de bani. În realitate, persoanele care aleg să facă asta plătesc aproximativ aceleași sume, însă câștigă timp, energie, fac economie când vine vorba despre facturile la gaze și curent electric și reușesc să se ocupe mai bine de alte aspecte ale vieții lor,  în timpul pe care l-ar fi pierdut în bucătărie. 

Suma alocată de 56% dintre participanții la studiu pentru pregătirea unei mese este cuprinsă între 51 și 100 de lei, adică aceeași sumă pe care 55% dintre respondenți o cheltuie la o comandă pentru acasă.

Ca o alternativă la gătit, 48% dintre românii din mediul urban aleg să comande mâncare acasă ocazional, peste un sfert (26%) mai degrabă în weekend, 16% comandă o dată la 2-3 zile. 

Alternarea gătitului cu comandatul reprezintă o plăcere pentru 39% dintre românii din mediul urban. Principalele ocazii de comandă în cazul acestora sunt: masa din weekend (34%) și cina după o zi de muncă (34%).

Mai mult decât atât, este și o metodă foarte bună ca să evite risipa alimentară. 38% dintre respondenți consideră că mâncarea comandată este mai variată decât cea gătită, așadar, posibilitatea de a schimba meniul, fără să păstrezi în frigider cantități exagerate de preparate, elimină și stresul unui meniu repetitiv.

Sursă foto: shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE