”Arpegiu spune povestea unei tinere franțuzoaice marcată de sfârșitul tragic al mamei sale, răpusa în doar cateva luni de o forma severă de pneumonie.. Această întâmplare nefastă urma să fie doar începutul unui lung șir de nenorociri cu care avea să se confrunte. Juliette a înțeles mai bine ca oricine cât de greu este să te ridici după ce ai cazut, atunci când nimeni nu îți mai este alături, cât de greu este să accepți prezentul sau poate cât de ușor este să admiți ca trecutul a fost un dar. Cu siguranță cel din urmă fusese singura ei șansă la fericire, pe care de altfel a ratat- o, neștiind cum să o prețuiască. Ați putea crede poate că biata fata este o martiră, că viața a încercat- o peste puteri, dacă nu ați stii că propriul ei orgoliul a târât- o în fața multora dintre acele tragedii. El și alte sute de decizii pripite. Dar ce se întâmplă când domnișoara Fontaine obosește să se mai lupte cu destinul, când lumina de la capătul tunelului pare atât de aproape și, paradoxal. atât de departe? Sau va înceta oare amintirea ultimului bal să o bântuie precum o nălucă a idealului? Probabil ca nu... Cu siguranță, destinul Franței semăna izbitor cu cel al Juliettei, debutând in primavara anului 1871, imediat după încheierea războiului prusian. Un război rece, o primavară rece si o inimă rece... toate menite să încălzească imaginația cititorului”, sună recenzia romanului încadrat la istoric/ dragoste pe www.librariascriitorilor.ro.