Ei sunt cei mai mari trişori

Sportul poate fi păcălit!

În urma scandalului din Formula 1 în care pilotul echipei Renault, Nelson Piquet jr (foto), e suspectat că a provocat un accident pentru a favoriza victoria cţchipierului său Fernando Alonso, cotidianul spaniol Marca a inventariat cele mai mari înşelătorii din istoria sportului.

Maradona a dat gol cu mâna

Pe 22 iunie 1986, Diego Armando Maradona, unul dintre marii fotbalişti ai lumii, a marcat poate cel mai faimos gol din istorie, cu mâna. Arbitrul nu a văzut, a validat reuşita, iar şefii fotbalului de la acea vreme nu au luat nici o măsură după ce înregistrările au demonstrat că golul fusese marcat necinstit. “Mâna lui Dumnezeu”, aşa cum a fost numită lovitura, a calificat Argentina în semifinalele Cupei Mondiale. Echipa lui Maradona a câştigat atunci Campionatul, după o finală de vis cu Germania (3-2)!

Şi-a ciomăgit rivala

Scena patinajului artistic a fost dominată în anii 90 de rivalitatea dintre americancele Tonya Harding şi Nancy Kerrigan. Concurenţa dintre cele două era aşa de mare, încât a depăşit limitele sportivităţii. Pe 6 ianuarie 1994, soţul Tonyei, Jeff Gillooly, a plătit un prieten pentru a o bate pe Kerrigan, aceasta fiind lovită în timpul unui antrenament cu o bară peste genunchi. Nancy şi-a revenit repede, luând argintul la Olimpiada de iarnă din 1994, însă Tonya Harding a fost declarată persona non grata în lumea patinajului şi suspendată pe viaţă, iar în plan civil autorităţile americane au amendat-o cu 160.000 $ şi au condamnat-o la 3 ani de închisoare cu suspendare şi 500 de ore de muncă în folosul comunităţii.

A boxat cu ghips în mănuşi

Modestul pugilist portorican Luis Resto a câştigat prin KO o partidă cu mult mai bine cotatul Billy Collins, un american nebătut până în acel moment. După meci, s-a demonstrat că învingătorul trişase, bandajele sale din mănuşi fiind întărite cu ghips. I s-a retras victoria.

S-a tăiat cu lama ca să oprească meciul

Într-un meci împotriva Braziliei, din 1989, portarul naţionalei statului Chile, Roberto Rojas, a suferit o accidentare care a trezit suspiciuni. Profitând de incidentele izbucnite în interiorul arenei, portarul s-a tăiat singur pe faţă cu o lamă ascunsă în mănuşă, acuzând că a fost lovit de o torţă aruncată din tribune. Scopul său era clar: ca arbitrul să fluiere finalul partidei şi Chile să câştige meciul cu 3-0 la masa verde. Tentativa fotbalistului a fost dejucată de înregistrările video, care au prezentat adevărul. Chilianul a fost suspendat pe viaţă, Brazilia a ajuns la Mondialul din Italia, iar Peru a fost descalificată.

Femeia era, de fapt, bărbat

Atleta de origine germană Dora Ratjen s-a remarcat la Campionatele Europene de atletism de la Viena, din 1938, la săritura în înălţime. Ea a obţinut aurul, bătând şi recordul mondial al acestei probe. Mai târziu, în acel an, s-a dovedit că Dora era de fapt Herman, un bărbat care a susţinut că fusese obligat de nazişti să se dea drept femeie. Toate rezultatele sale au fost anulate.

Avea senzor în floretă

Sportivul rus specializat în proba de pentatlon Boris Onischenko a scris la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976 o pagină ruşinoasă de istorie. Trişorul îşi instalase pe floretă un senzor care avea menirea să puncteze lovituri, chiar dacă adversarii săi nu erau atinşi cu arma!

A luat metroul şi a câştigat maratonul

În 1980, la maratonul din oraşul american Boston, cubaneza Rosie Ruiz a terminat cursa cu 25 de minute mai repede decât o făcuse tot ea în competiţia similară de la New York, din acelaşi an. Ulterior, atleta, care câştigase maratonul de la Boston, a fost descalificată, ea fiind acuzată că a luat metroul o bună parte a cursei.

Retardaţii erau sănătoşi tun

În 2000, la Jocurile Paralimpice de la Sydney, naţionala Spaniei a câştigat medalia de aur la baschet în proba rezervată sportivilor cu probleme de intelect. După competiţie, s-a dovedit că doar doi sportivi îndeplineau criteriile de participare, restul jucătorilor fiind sănătoşi. Spania a fost obligată să înapoieze medalia.

A alergat… cu maşina

Fred Lorz e considerat primul trişor din istoria olimpismului modern. În 1904, la Jocurile Olimpice de la St. Louis (SUA), Lorz a plecat odată cu ceilalţi competitori în proba de maraton. Însă, după 10 kilometri, americanul s-a suit într-una din maşinile care mergeau pe lângă traseu, cu care a parcurs 10 kilometri, după care a continuat cursa, câştigând- o! Când s-a dus să-şi adjudece premiul, atletul a aflat că fusese descalificat. Fred Lorz a fost suspendat un an din toate competiţiile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE