Jocurile Olimpice. Scandalul echipamentului e problemă veche. Și în 1928 ne-am făcut de râs: ”Peter avea chiloții verzi și i-a dat jos în hazul tribunei” | FOTO și VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Circul legat de echipamentul de ”mâna a doua” cu care s-au prezentat românii la Olimpiada de la Rio de Janeiro nu este o noutate, ci, mai degrabă, un ”brand de țară”. În 1928, la Amsterdam, românii s-au dus la marea sărbătoare a sportului cu echipament murdar, șifonat și în toată paleta de culori. Descoperirea făcută de jurnalistul Emanuel Fântâneanu - un articol din Gazeta Sporturilor din 1928 - arată că România s-a făcut de râs și că, exact ca-n ziua de azi, existau dubii legate de costuri. La Jocurile Olimpice de la Amsterdam, România a deplasat 21 de sportivi (19 bărbați și 2 femei). Iată ce scria „Gazeta Sporturilor” atunci, în 1928:
Cuprins:
- Șeful olimpismului românesc era Principele Carol al II-lea
- Momente memorabile de la Amsterdam
- Cine era Laszlo Peter, omul cu chiloții verzi?
- Citiți și
- Jocurile Olimpice. Jos tricoul! 168 de seturi luate cu 17.000 de euro, dar plătite, se pare, cu 127.000! Firma de echipament, legături cu Morariu și cu Dobrescu!
- Percheziţii la firma care a furnizat echipamentul sportivilor de la JO. Reacția COSR
- Jocurile Olimpice. Două zile de rezultate slabe și de bâlbe. Echipament rupt, costume lipsă, invitații uitate și însoțitori-surpriză! ”Asta ne e valoarea!” | EXCLUSIV
”Dar ceea ce culminează în indolența conducătorilor noștri s-a atins abia după deschiderea oficială a Olimpiadei. Toate națiunile s-au prezentat într-un costum uniformă. Numai Românii au făcut notă discordantă, apărînd într-un grup în care culorile variau în modul cel mai îndrăzneț”.”Administrarea banilor se face după cel mai grozav bun plac, fără chitanțe, fără acte justificative”.”Cerem Comitetului nostru olimpic ca delegații să se justifice la întoarcere cu chitanțe în regulă în fața sportivilor români. Altfel, vom avea cu toții datoria ca pe viitor să informăm din vreme pe cei care au procurat fondurile”.”Vă închipuiți ce impresie au putut produce atleții noștri în costume de antrenament șifonate, murdare, purtînd culorile clubului (Peter avea chiloții verzi) din care fac parte”.
Șeful olimpismului românesc era Principele Carol al II-lea
Sportivii români au fost trimiși în lume în „fundul gol” de Principele Carol al României, cel care a condus olimpismul românesc în perioadele 1914-1920 și 1923-1940. Cu toată rușinea de la Amsterdam, principele care peste doi ani avea să devină rege a rămas în funcție. România a fost reprezentată la Jocurile Olimpice din 1928, de la Amsterdam, doar de atleți și scrimeri. Dintre scrimerii români s-a remarcat Mihai Savu, care a ajuns până în semifinale. Atleții au fost eliminați în serii și calificări. Iată delegația României: Atletism: masculin - L. Peter (100, 200 m, ștafetă 400 m), V. Cristescu (maraton), L. Albrich (110 m garduri, ștafetă 400 m), O. Schöpp (110 m garduri, înălțime, ștafetă 400 m), I. Virgile (400 m, decatlon, ștafetă 400 m), T. Russu (înălțime, ștafetă 400 m), O. Rottman (suliță), J. David (disc, greutate), A. Fritz (greutate), C. Csegezy (decatlon, ștafetă 400 m), J. Haydu (decatlon), feminin - I. Orendi (înălțime), B. Jikeli (disc). Scrimă: masculin - G. Caranfil (floretă), M. Savu (floretă, spadă), D. Cesianu (floretă), D. Gheorghiu (floretă, spadă), J. Rudeanu (floretă, spadă), N. G. Caranfil (floretă, spadă), R. Penescu (spadă), D. Dolecsko (sabie), M. Raiciu (sabie).
Momente memorabile de la Amsterdam
La ediţia din 1928 a Jocurilor Olimpice au luat parte 2.883 de sportivi din 46 de ţări, dintre care 2.606 erau bărbaţi, iar 277 femei. Prinţul moştenitor Olav al Norvegiei, viitorul rege Olav al V-lea, a devenit primul membru al unei Case Regale care a obţinut o medalie de aur la iahting, în faţa a 50.000 de oameni, concurând pe iahtul său, Norma, alături de ceilalţi membri ai echipajului: Johan Anker, Erik Anker şi Håkon Bryhn. Un alt fapt inedit s-a petrecut în timpul regatei de canotaj. Australianul Henry Pearce s-a oprit în sferturile de finală pentru a lăsa să treacă pe firul apei o familie de raţe, dar asta nu l-a împiedicat să câştige titlul olimpic.
Cine era Laszlo Peter, omul cu chiloții verzi?
Atleţii români, despre care Gazeta Sporturilor din 11 august 1928 scria că au fost selecţionaţi necorespunzător, nu erau pregătiţi suficient şi ajunseseră la Amsterdam epuizaţi după o lungă şi întortocheată călătorie, au fost eliminaţi în serii şi calificări, neputând să realizeze nici măcar performanţele atinse în ţară. Laszlo Peter, omul rămas în istoria Olimpiadei de la Amsterdam cu chiloții săi verzi, nu era un neica-nimeni, ci un sportiv cu un frumos palmares. Născut în 1899, Laszlo Peter a deținut mai multe recorduri naționale la atletism.
Iată palmaresul său: 100 m plat: Péter L. ( K.A.C. )- 11, 4 sec. Record naţional. 200 m plat: Péter L. ( K.A.C. )- 23,6 sec. 110 m garduri: A. Imre ( Haggibor)- 17,6 sec. Record naţional. 400 m garduri: A. Nemeş ( „U”)- 62 sec.Record naţional. Săritură în lungime: Zorilă Pop ( „U”)- 5,82 m. Săritură în lungime fără elan: Péter L. ( K.A.C.)- 2, 99 m. Record naţional. Triplu salt: Péter L. ( K.A.C.)- 12,18 m. Record naţional. Laszlo Peter a murit în 1967
Citiți și
Jocurile Olimpice. Jos tricoul! 168 de seturi luate cu 17.000 de euro, dar plătite, se pare, cu 127.000! Firma de echipament, legături cu Morariu și cu Dobrescu!
Percheziţii la firma care a furnizat echipamentul sportivilor de la JO. Reacția COSR
Jocurile Olimpice. Două zile de rezultate slabe și de bâlbe. Echipament rupt, costume lipsă, invitații uitate și însoțitori-surpriză! ”Asta ne e valoarea!” | EXCLUSIV
