Kick-boxing si caile ferate

De unde a pornit pasiunea ei pentru acest sport dur? De la varsta de sase ani, Laura a inceput sa faca gimnastica, la Cetate Deva, apoi s-a apucat de baschet, pentru ca voia sa se mai inalte. Si, din dorinta de a invata sa se apere, la varsta de 14 ani, a inceput pentru prima data cursurile de arte martiale.
„Eu am ramas singura cu mama de la trei ani. Tata ne-a parasit cand eu eram la o varsta atat de frageda. De atunci am simtit nevoia sa ma apar, sa pot sa am singura grija de mine si de mama mea. Pentru ca ea inseamna totul pentru mine”, marturiseste Laura. Cu timpul, sportul a devenit mai mult decat o necesitate, o pasiune. Daca o intalnesti pe Laura pe strada, nici nu iti imaginezi ca stapaneste atat de bine arta kick-boxing-ului. „Lumea asociaza foarte greu sportul acesta, care este intr-adevar foarte dur, cu alura mea”, recunoaste ea. Din pacate, pasiunea ei o costa foarte mult: „Luni ar trebui sa ma inscriu la Campionatele Europene, dar, daca nu fac rost de 1.000 de euro, nu ma pot prezenta in competitie”, se plange Laura. Intamplarea cea mai haioasa prin care trece frecvent este reactia celor din jur… „De multe ori am vanatai pe fata si in jurul ochilor si aud lumea comentand. „Uite, saraca, e batuta acasa de barbat”. Pe mine ma distreaza aceste comentarii… Si barbatii, in general, cand ma cunosc pentru prima data, bat initial in retragere si au tendinta sa nu ma supere cu nimic. Dupa aceea inteleg ca sunt mai blanda decat un mielusel”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE