Romanii calificati in Portugalia

Andrei Burghez, Raluca Ungureanu, Nicolae Bucalau, Virginia Trandafir, Irina Patrut, Andreea Zachia, Victor Stanila, Alina Petrescu, Roxana Ciuperca, Diana Matei. Din Bucuresti, Bacau, Brasov, Craiova sau Iasi. Zece din cei 40 de studenti romani ce urmeaza cursurile Universitatii din Porto, anii III si IV, incep sa povesteasca, sincer si direct, cum e sa traiesti la 24 de ani printre straini. “La inceput a fost mai greu cu acomodarea. N-aveau nimic cu noi in mod special, dar parca nu faceau nici un efort sa ne simtim si noi de-ai locului. Mai tarziu am aflat ca aici lumea are ciuda pe Romania pentru ca se stie ca vom intra in Uniunea Europeana, si ca – in mod normal – vom primi ajutor financiar poate chiar in detrimentul Portugaliei”, ne marturiseste Alina, studenta la master, la Economie, si PR la o renumita firma de consultanta din oras. Alina a fost nevoita sa se angajeze, pentru ca statul portughez a incetat sa-i plateasca bursa.
Majoritatea covarsitoare n-a avut insa sansa Alinei. Bursa lunara obisnuita este de 250 de euro, iar cheltuielile obligatorii inghit aproape orice idee de distractie. “Camera de camin, care arata foarte bine fata de Regie sau Grozavesti, costa 120 de euro pe luna, iar abonamentul pe autobuz alti 80 de euro. Cu ce ramane trebuie sa ne cumparam mancare si alte lucruri strict necesare”. Norocul lor e ca la cantina universitatii o masa inseamna 1,80 euro, dar si foarte mult orez. “Portughezii sunt ŤmortiÅ¥ dupa asa ceva. La fiecare masa trebuie sa existe macar un fel cu orez, simplu, amestecat cu cartofi sau cu orice altceva”.
Baietii, mai descurcareti, lucreaza pe perioada Europeanului la metrou, unde ajuta la sistemul de informare turistica. “Cu totii tinem cu Portugalia si, normal, cu echipa noastra, FC Porto”, ne arunca mandru Niculae, care cunoaste urbea mai ceva ca pe locurile copilariei. Un alt motiv de satisfactie al lui Niculae este ca are la activ cea mai mare nota obtinuta de un student roman in facultatile din Porto: 17! “Aici calificativele se dau de la 1 la 20, dar se spune ca 20 este pentru Dumnezeu si 19 pentru profesori. Oricum, si zecele lor, cinciul din Romania, se obtine cu foarte multa munca”.
Cu aproape 1.000 de euro bursa lunara, “caz extrem de rar in Porto”, Andrei Burghez este doctorand la universitate si, alaturi de alti cativa colegi de-ai sai, lucreaza in cadrul facultatii. Ca si grupul de prieteni din jur, Andrei are destul de des parte de intalniri neprevazute cu compatrioti de tot felul. “Ne trezim vorbind in portugheza sau engleza, dar dupa zece minute realizam ca suntem romani!”. In camin, acolo unde nationalitatile lumii sunt prezente in tot spectrul, romanii s-au atasat de colegii lor negri, “pentru ca sunt haiosi si saritori”.
Pentru ca n-au bani nici pentru ei, studentii nu-si permit sa trimita acasa decat vederi si ciocolata. De primit pachete nu poate fi vorba, “pentru ca am incercat la inceput, dar nu a ajuns nici unul unde trebuie”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE