10 ciudățenii din lumea animalelor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ţi se pare straniu să vezi o ţestoasă cu rât, un cimpanzeu care culeg plante ca să-şi potolească stomacul deranjat ori o pasăre care merge... pe apă? Ei bine, oricât de ciudat ar arăta sau s-ar comporta animalele, trebuie să ştii un lucru: natura le-a înzestrat astfel pentru a supravieţui şi a-şi perpetua specia. Aşadar, tot ce ni se pare nouă bizar în lumea lor e normal!
Cuprins:
- Ţestoasa cu rât de porc scurmă după crustacee
- Diavolul cu corn bea apă cu ajutorul ţepilor
- Ochii pedunculaţi fac musca mascul atractivă
- Scarabeul girafă are gâtul mai lung decât corpul
- Chira arctică zboară de la un Pol la altul
- Papagalul gri african poate să spună bancuri
- Jacana merge pe apă
- Cimpanzeul face terapii naturiste
- Cameleonul se camuflează în 10 secunde
- Arapaima, peștele care se îneacă
Ţestoasa cu rât de porc scurmă după crustacee
Cele peste 300 de specii de broaşte ţestoase care trăiesc pe Terra în zilele noastre se deosebesc în special prin mărime sau prin carapace. Dar una se diferenţiază printr-o caracteristică mult mai originală: este vorba despre ţestoasa cu rât de porc (Carettochelys insculpta), numită astfel datorită botului proeminent, prevăzut cu două nări generoase. Bizarul organ olfactiv o ajută să repereze măruntele crustacee cu care se hrăneşte în apele dulci din China, Papua Noua Guinee şi nordul Australiei.
Diavolul cu corn bea apă cu ajutorul ţepilor
Numită ştiinţific Moloch horridus, această reptilă de talie mică (20 cm) din ţinuturile australiene pare o etapă de tranziţie între iguană şi arici: are capul, corpul şi coada acoperite cu nişte spini de mărimi diferite, îndoiţi în fel şi chip. Cei doi ţepi din creştet îi dau aspectul unui mamifer cornut fioros sau al unui drăcuşor pus pe rele. Această “armură” are rol de autoapărare: molohul ţepos este şi încet, şi stângaci în mişcări, aşa că pare o pradă uşoară pentru alte animale, însă platoşa spinoasă îl ajută să descurajeze prădătorii. Totodată, spinii au nişte canale prin care îndeplinesc funcţia de hidratare: roua se scurge prin aceste canale fix în gura “diavolului”.
Ochii pedunculaţi fac musca mascul atractivă
Vorbim, practic, despre mai multe specii aparţinând familiei Diopsidae, reunite printr-o trăsătură comună: două tije lungi ce “leagă” ochii de ansamblul corpului. Cercetătorii consideră că această morfologie unică ar fi rezultatul selecţiei naturale, “ornamentul” suplimentar ridicând cota de succes a masculilor în faţa femelelor.
Scarabeul girafă are gâtul mai lung decât corpul
Puţin cunoscută, această insectă din ordinul coleopterelor (ştiinţific: Trachelophorus giraffa) îşi duce traiul în Madagascar. Gâtul extrem de lung în raport cu restul corpului atinge recordul la masculi: este de două-trei ori mai lung decât în cazul femelelor. Rostul lui este să faciliteze construirea cuiburilor în care se perpetuează “neamul” şi să asigure victoria în situaţii conflictuale.
Chira arctică zboară de la un Pol la altul
Sterna paradisaea - chira, cum o numim noi, românii - este campioană la “probele” de aerodinamică: cu un corp fin, cioc ascuţit, umeri adaptaţi perfect pentru plonjare, coadă şi aripi lungi, conice, este pasărea migratoare prin excelenţă. Şi îşi duce viaţa zburând între cei doi Poli. Petrece vara boreală în regiunile arctice, unde se reproduce, şi vara australă în Antarctica, parcurgând astfel în fiecare an în jur de 30.000 de kilometri şi beneficiind de mai multe ore cu lumină diurnă decât orice altă pasăre.
Papagalul gri african poate să spună bancuri
Numit şi “marele african gri”, este cel mai talentat orator din lumea înaripatelor: comunică mult şi cu semenii săi, în libertate, şi cu oamenii în ale căror case trăiesc. Cele mai dotate exemplare reuşesc să identifice formele şi culorile, să ceară anumite lucruri, să susţină o conversaţie sumară, ba chiar să spună bancuri.
Jacana merge pe apă
Jacana are un corp de numai 23 cm şi degete lungi de 15 cm, cu o distanţă de 11,5 cm între ele. Datorită portanţei pe care o asigură această morfologie uimitoare, pasărea pare că merge pe ape. În realitate, se deplasează pe covorul de vegetaţie acvatică ce pluteşte la suprafaţă.
Cimpanzeul face terapii naturiste
La fel ca oamenii, cimpanzeii au probleme cu stomacul după excese alimentare sau când mănâncă ce nu trebuie. Şi, aşa cum omul a învăţat drumul spre farmacie, primatele acestea inteligente au învăţat cum să recunoască remediile naturale din mediul în care trăiesc. În pădurile tanzaniene, de exemplu, cimpanzeii îşi tratează episoadele de diaree cu frunzele amare ale unui arbore pe care le folosesc şi locuitorii bipezi ai ţinuturilor respective.
Cameleonul se camuflează în 10 secunde
Ce se ştie cel mai bine despre el este că îşi poate schimba culoarea, în funcţie de mediu, pentru a se ascunde perfect, iar ce se ştie mai puţin, că realizează această performanţă în doar 10 secunde şi că îşi capătă această abilitate abia la vârsta de cinci luni. Cameleonul are şi alte însuşiri frapante: îşi poate mişca ochii bulbucaţi în direcţii diferite în acelaşi moment, iar limba lipicioasă şi puternică “se propulsează” cu o viteză de 13 metri pe secundă pentru a prinde prada şi este de 1,5-2 ori mai lungă decât corpul.
Arapaima, peștele care se îneacă
Unul din cei mai mari peşti de apă dulce din lume, Arapaima sau Pirarucu (aşa cum l-au numit indigenii din Brazilia), este şi cel mai feroce prădător din specia pirana. Are însă şi el un punct slab: se asfixiază în mediul subacvatic. Trebuie să iasă la suprafaţa apei la intervale cuprinse între 5 şi 15 minute, ca să respire (pe lângă branhii, are şi o băşică formată din ţesut asemănător celui pulmonar, cu ajutorul căreia extrage oxigenul din aer).
