10 milioane de euro ne costa Francofonia!

Costurile pentru Sommet-ului Francofoniei se ridica la aproape 10 milioane de euro. Cristian Preda, secretarul de stat pentru Francofonie, preciza in vara ca la sugestia Organizatiei Internationale a Francofoniei Guvernul Romaniei a alocat numai pentru organizare 32 de milioane RON.

In plus, STS si SPP au primit cate 1.750.000, respectiv 1.700.000 RON pentru cumpararea de autoturisme si echipamente necesare actiunilor din cadrul  “Anului Francofoniei” in Romania. Din cele 32 de milioane RON numai cazarea  delegatiilor straine la hoteluri de cinci stele costa in jur de 450.000 de euro.  In Palatul Parlamentului au fost investite 2,2 milioane RON, pentru amenajarea a peste 20 de sali care vor fi folosite in cele doua zile ale Sommet-ului.

La Casa Poporului, pentru confortul participantilor, s-au cumparat, printre altele, doua videoproiectoare, sase televizoare cu plasma, zece agregate de climatizare. Pentru sala in care se va desfasura plenara Sommet-ului s-au achizitionat 3.000 de metri patrati de draperii cu un strat fonoizolator din plus si panouri fonoabsorbante, aduse din Canada.

Se faceau 700 de case pentru sinistrati

Inundatiile devastatoare din acest an au lasat pe drumuri mii de oameni din intreaga tara. Numai in comuna Rast aproape 1.200 de case au fost afectate, mai bine de jumatate din acestea fiind efectiv maturate de ape. Mica localitate doljeana s-a transformat peste noapte intr-o adevarata vale a plangerii, alaturi de alte zeci de localitati de pe malul Dunarii. Din pacate, Guvernul a acordat bani pentru reconstructia a doar 300 de case, pentru restul fiind alocate materiale de constructii. ”S-au turnat deja fundatii pentru 235 de locuinte si vor fi terminate pana la venirea iernii. Costul unei astfel de case variaza intre 40.000 si 60.000 de lei noi”, ne-a declarat Gheorghe Popescu, directorul ANL. Un calcul simplu arata ca daca Executivul ar fi alocat cele 10 milioane de euro pentru reconstructia locuintelor, la un pret mediu, cel putin 700 de familii sinistrate s-ar fi putut bucura acum de o casa noua.

S-ar fi putut renova complet 20 de scoli

Victoria Barbu, directorul Scolii nr. 11 “Heliade Radulescu”, din Capitala, ne-a declarat ca pentru consolidarea si renovarea unitatii de invatamant pe care o conduce a primit in acest an 20 de miliarde de lei. “Nu am primit niciodata atatia bani. Am reusit sa consolidam cladirea, sa refacem pavajul din curte, gardul, am pus parchet, faianta, gresie, lambriuri si aer conditionat. In unele clase am schimbat mobilierul, am luat table si catedre noi.

Am amenajat chiar si un bufet pentru elevi”, a mai precizat prof. Victoria Barbu.

40 de noi tomografe pentru spitale

Un alt punct slab al Romaniei sunt spitalele. Se stie ca majoritatea unitatilor spitalicesti se afla intr-o stare jalnica: aparatura invechita, cladiri care stau sa cada, mobilier uzat, grupuri sanitare mizere etc. L-am intrebat pe directorul Spitalului Clinic de Copii Marie Curie, din Bucuresti, Daniel Buzatu, ce ar fi facut pentru spital cu zece milioane de euro. “In primul rand, as fi achizitionat aparatura medicala performanta, in special tomografe, ecografe, RMN etc. Totodata, as fi adus imbunatatiri salilor de operatie, saloanelor si cabinetelor medicale”, ne-a raspuns Daniel Buzatu. Trebuie spus ca un tomograf costa  in jur de 250.000 de euro, iar un RMN, 750.000 de euro.

Cel putin 3 km de autostrada

Romania este printre codasele Europei in privinta numarului de kilometri de autostrada, cu doar 226 de kilometri aflati in exploatare, in urma noastra aflandu-se doar Bosnia, Albania, Letonia si Malta. Pana si Bulgaria, stat care o suprafata de peste doua ori mai mica decat cea a tarii noastre, se poate mandri cu 324 de kilometri de autostrada. Cu 10 milioane de euro, Guvernul ar fi putut construi cel putin 3 kilometri de autostrada, daca tinem cont de faptul ca pretul unui astfel de drum este cuprins acum intre 3 si 10 milioane de euro. Daca facem referire strict la Autostrada Soarelui, unde kilometrul a costat doar 2,3 milioane de euro, tragem concluzia ca astazi am fi putut ajunge mai repede la mare, in cazul in care Romania n-ar fi tinut cu tot dinadinsul sa gazduiasca monumentalul Sommet al Francofoniei.

Ei sunt printre invitatii de onoare

Lista sefilor delegatiilor participante la Sommet-ul Francofoniei este tinuta la mare secret, din motive de securitate. Organizatorii au refuzat sa dea  publicitatii numele oficialilor care vor fi prezenti la Bucuresti maine si poimaine. Reprezentantii  Ministerului de Externe au sustinut ca Serviciul de Protectie si Paza este cel care le-a impus aceasta masura. Delegatiile nu vor fi pazite numai de agenti romani, ci vor veni cu propriile garzi de corp.

Aflat la putere din 1990, presedintele Ciadului, Idriss Deby, a castigat anul acesta un al treilea mandat consecutiv. Dupa ce a castigat puterea in 1990, in urma unei lovituri de stat sustinute de Libia, mandatele lui Idriss Deby au fost marcate de numeroase lovituri de stat esuate. Cu doar cateva saptamani inainte de alegerile din 2006, rebelii au atacat de mai multe ori capitala NDjamena, scrutinul desfasurandu-se totusi cum era programat.

Omar Albert-Bernard Bongo, presedintele Gabonului, este cel mai longeviv presedinte din Africa, la putere din 1967. In ciuda faptului ca in aceasta tara coexista mai mult de 40 de grupuri etnice, Gabonul a fost scutit de razboaiele civile care au distrus alte tari de pe „continentul negru”. Stabilitatea economica a tarii se datoreaza in principal rezervelor destul de insemnate de petrol si prezentei trupelor franceze. Presedintele Bongo a modificat in 2003 constitutia tarii, putand candida la functia suprema in stat de cate ori doreste. In ciuda rezervelor de petrol, mare parte din populatia tarii traieste in saracie. Organizatia „Freedom House” il acuza pe presedinte ca a acumulat o avere uriasa.

Ismael Omar Guelleh, presedintele Djibouti, e unul din putinii presedinti care au fost alesi cu un procent de 100% din voturi din cauza lipsei unui contracandidat. Guelleh este succesorul unchiului sau Hassan Gouled Aptidon, care imediat ce s-a instalat la putere dupa castigarea independentei fata de Franta in 1977 a instaurat dictatura comunitatii Issa din care facea parte. Desi este o tara desertica, Djibouti se bucura de locatie strategica, fiind singura baza din Africa a armatei SUA si un important centru militar al Frantei.

Paul Kagame, numit presedinte al Rwandei de premier in 2000, a castigat primele alegeri prezidentiale in 2003. Este suspectat ca in 1994 ar fi comandat atacul cu rachete asupra avionului care il transporta pe presedintele de atunci, Juvenal Habyarimana. Acest atac a provocat un masacru de proportii intre populatiile tutsi si hutu, peste 800.000 de oameni fiind ucisi de atunci.

Teodoro Obiang Nguema, presedintele Guineei Ecuatoriale, a preluat conducerea dupa ce l-a rasturnat de la putere pe unchiul sau, judecat si executat cateva luni mai tarziu. La primele alegeri “libere” din 1996, Nguema a
castigat 99% din voturi. Conform martorilor, alegerile au fost masiv fraudate. In 2002, in ultimele alegeri prezidentiale, Nguema a obtinut „doar” 97% din sufragii. Organizatia Transparency International a plasat Guineea Ecuatoriala pe primele locuri in topul mondial al tarilor corupte.

Hun Sen, prim-ministrul CamboDgiei, a indeplinit o functie de conducere intr-unul din cele mai sangeroase regimuri politice din secolul trecut, al Khmerilor Rosii. In cei patru ani de guvernare comunista, aproximativ un sfert din populatia tarii a murit. E la putere din 1993, iar in 1997 a organizat o lovitura de stat sangeroasa pentru eliminarea liderului partidului de coalitie, printul Norodom Ranariddh. In timpul evenimentelor, cativa sustinatori ai printului au fost torturati pana la moarte. Opozitia il acuza ca este un dictator corupt.

Urmărește-ne pe Google News