Să punem răul înainte: Ce faci dacă ești surprins de o avalanșă

Principalele cauze ale producerii avalanșelor sunt încălzirea bruscă a vremii, ploaia, vântul și moina(timp mai călduros și umed, care urmează iarna, după o perioadă de îngheț-n.red). Și zăpada nou- depusă, fără aderență cu stratul mai vechi, stabilizat și înghețat, poate aluneca cu ușurință. În zonele unde s-au format depozite însemnate de zăpadă, există riscul declanșării avalanșelor, atât spontan, cât și provocate.

Respectă, cu sfințenie, indicatoarele

Potrivit statisticilor, marea majoritate a avalanșelor cu victime umane, exceptând desigur catastrofele naturale, au fost declanșate chiar de oameni, de victime. Există o singură metodă infailibilă de a evita o astfel de avalanșă: să n-o cauți, să n-o declanșezi. Fie că schiezi, fie că faci o drumeție pe munte, cu sau fără schiuri, în primul rând respectă cu sfințenie indicatoarele turistice(traseu închis, pericol de avalanșă etc). Dacă schiezi, nu părăsi pârtia amenajată. E singurul loc sigur. Iată câteva sfaturi culese din „manualul vânătorilor de munte” pentru a proceda corect dacă ești susprins de o avalanșă.

Ai nevoie de sânge rece, dar și de pricepere

E absurd să crezi că ai putea să scapi dintr-o avalanșă printr-o coborîre directă, cu o viteză superioară torentului. Oricare ar fi consistența zăpezii sau condițiile de declanșare, la început, stratul alunecă cu o viteză mai mică, apoi prinde o viteză din ce în ce mai mare. În acest timp, încă te poți menține la suprafață. Dar, atenție! Trebuie să-ți desfaci sau să-ți tai, rapid, legăturile de la schiuri sau de la rachetele pentru zăpadă. Din cauza frecării stratului de deasupra cu baza sa, mișcarea de alunecare a zăpezii se transformă treptat într-o miscare de rostogolire, ceea ce face sa-ți pierzi echilibrul și să fii tras către interior. Acum trebuie să intervină sângele rece, dar și priceperea: prin mișcări energice, de „înot”, trebuie să lupți pentru a te menține la suprafață și pentru a ieși către marginea torentului. Dacă avalanșa este formată din zapadă „prăfuită”, apare imediat pericolul de asfixiere. În acest caz, trebuie să-ți acoperi nasul și gura, cu fularul sau cu o batistă. În momentul în care avalanșa se oprește, încearcă să te eliberezi prin mișcarea brațelor deasupra capului.

Cum se acordă primul ajutor

În primul rând, se eliberează complet capul accidentatului și se curăță gura și nasul de zapadă, apă, pietre sau noroi. Apoi, se eliberează întregul corp și se transportă într-un loc sigur. Daca nu și-a pierdut cunostința, se protejează împotriva frigului cu ajutorul unui echipament uscat, eventual al unei băuturi calde. Se examinează și i se acordă primul ajutor în caz de rănire. La evacuare, accidentatul se întinde pe o parte sau pe burtă, pentru a evita pericolul de sufocare prin vomitare (dacă vomită, trebuie întors imediat pe burtă). Dacă accidentatul nu mai dă semne de viață (oprirea respirației și a pulsului), se eliberează rapid căile respiratorii, se efectuează respirația artificială, aplicînd procedeul „gură la gură” și „gură la nas”, se masează pieptul în dreptul inimii, se iau măsuri de protejare a corpului împotriva frigului. Se continuă respirația artificială până în momentul în care accidentatul își revine sau pînă cînd sosește un medic.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE