Retrospectivă 2016 | Anul în care am pierdut mari oameni din lumea sportului românesc

Iolanda Balș-Soter, Didi Prodan sau Elisabeta Polihroniade sunt doar câteva dintre numele din lumea sportului de la care ne-am luat rămas bun în 2016.

Încă din prima lună a anului 2016 veștile proaste au început să apară și în lumea sportului.

În luna ianuarie, pe data de 4, Gheorghe Jelea, cel mai longeviv conducător de club din fotbalul vrâncean, născut în 1943, a murit. Fostul președinte al echipei Gloria Focșani, începând din anul 1980, iar după 1989, președintele Consiliului de Administrație al echipei Unirea Focșani, organiza anual un memorial de fotbal dedicat fiului său, un tânăr fotbalist de mare talent, mort în anul 1991, în urma unui accident rutier.

Fotbalistul rapidist Teofil Codreanu, născut pe 1 febr. 1941, a murit pe 10 ianuarie, întristând suflarea giuleșteană. A jucat la Rapid (1962-1973), în peste 250 de partide, marcând peste 30 de goluri. A cucerit titlul cu Rapid în 1967, primul din istoria clubului, și Cupa României, în 1972.

Pe data de 17 ianuarie a plecat dintre noi cel care a obținut cel mai bun rezultat din istoria sporturilor de iarnă din țara noastră. Ion Panțuru, medaliat cu bronz în proba de bob două persoane la Jocurile Olimpice de Iarnă, desfășurate în anul 1968, la Grenoble, născut în data de 11 septembrie 1934, a practicat, în copilărie, fotbal și schi, iar mai apoi bob.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

A câștigat medalia de argint la Campionatele Mondiale din 1969 de la Lake Placid, două medalii de aur la bob patru persoane (1967 și 1971), două de argint la bob două persoane (1969) și bob patru persoane (1969), și una de bronz (1970), la bob patru persoane. În cariera de antrenor, a format mai multe generații de sportivi valoroși în bobul românesc. A fost declarat Maestru Emerit al Sportului pentru întreaga carieră, primind medalia națională „Pentru Merit” clasa a II-a și a fost numit cetățean de onoare în trei orașe de pe Valea Prahovei — Comarnic, Sinaia și Bușteni.

Veștile triste au continuat cu decesul, pe 23 ianuarie, al Elisabetei Polihroniade, maestră internațională a șahului, născută ân aprilie 1935. Campioană europeană (1973), mare maestră internațională (1982), campioană internațională a Australiei (1987) și câștigătoare de șapte ori a titlului de campioană națională, ea a participat la peste 100 de competiții pe toate continentele.

Secretar general al Asociației Mondiale a Scriitorilor de Șah (1994), vicepreședinte al Federației Române de Șah (1995), a înființat, în 1999, Fundația de Șah „Gambit — Elisabeta Polihroniade”, și, împreună cu Anatoli Karpov, „Școala Internațională de Șah”, care le poartă numele. În 1998, i-a fost decernat titlul de membru de onoare al Federației Internaționale de Șah (FIDE), pentru merite deosebite în dezvoltarea șahului în lume.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În luna februarie, pe data de 12, poloistul Francisc Krișan, născut în 1927, a murit. Cel care a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului în 1954 și a rămas fidel CSA Steaua, de unde s-a pensionat în anul 1985, s-a consacrat ca sportiv în Ghencea, unde a câștigat cinci campionate naționale de seniori și numeroase titluri la copii și juniori. A rămas unul dintre tehnicienii cu contribuții deosebite în selecționarea, pregătirea și promovarea a numeroși jucători de valoare, mulți dintre ei devenind componenți ai loturilor naționale.

Atleta Iolanda Balaș-Soter, campioană olimpică a atletismului românesc, deținătoare a două titluri supreme în sportul olimpic numărul 1, 14 recorduri mondiale la săritura în înălțime, dintre care 12 consecutive, două titluri de campioană olimpică, 3 europene (și o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naționale, a murit în luna martie, pe data de 11. Iolanda Balș-Soter a înregistrat 142 de victorii consecutive timp de zece ani, performanță înscrisă în Cartea Recordurilor.

La Campionatele Europene de atletism de la Stockholm (19-22 aug. 1958) a câștigat prima medalie de aur la săritura în înălțime, aducând primul titlu european în această disciplină sportivă României. Iolanda Balș-Soter a fost președintele Federației Române de Atletism (1988-2005), vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român (1998-2002). Meritele sportive i-au fost recunoscute, primind: titlul de Maestru Emerit al Sportului (1958), Ordinul Steaua României (1962), Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer (2000); ”Colanul de Aur”, cea mai înaltă distincție a Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer, conferit post-mortem de către președintele Klaus Iohannis.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Pe 17 mai 2016 ne-a părăsit fostul portar Constantin Radu Rusu, multiplu campion național medaliat ca jucător, antrenor și profesor în cadrul Liceului cu Program Sportiv Piatra Neamț, gazetar și profesor de handbal.

Fostul mare antrenor de atletism, Nicolae Mărășescu, născut pe 12 noiembrie 1937, a murit pe 7 august 2016. A practicat atletismul de performanță la clubul Steaua și a câștigat un titlu național, în 1965, la proba de 4×100 de metri.

Ca antrenor, a pregătit, timp de 43 de ani, sportivi precum Natalia Andrei, Fița Lovin, Doina Melinte, Cristieana Cojocaru, Sorin Matei și Petru Drăgoescu.

Nicolae Vieru, președintele de onoare al Federației Române de Gimnastică, din 2006, a murit pe 2 septembrie 2016. Distins cu Medalia Națională Serviciul Credincios, clasa I (2000), el a mai fost președinte al Federației Internaționale de Gimnastică și membru în Comitetul Executiv al FIG (1976-2008); vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român (1991-1998) și a semnat numeroase cărți și articole de specialitate.

Antrenorul de șah Gheorghe Rășinaru, emblemă a șahului sibian și național, maestru al sportului, a murit pe data de 8 octombrie 2016. El a avut o carieră de o jumătate de secol, insuflând pasiunea pentru sportul minții câtorva mii de elevi.

La o zi după, un alt șahist, Dan Păsărelu, a murit la la vârsta de doar 44 de ani, în urma unor complicații apărute după un accident de automobil. A fost președinte al cluburilor sportive Siciliana și Ager Șah, a activat și în presa sportivă, publicând numeroase articole sportive. Maestru FIDE, a fost antrenor la Clubul Sportiv Municipal București.

Luna noiembrie este legată de dispariția mult prea devreme dintre noi, pe data de 16, a lui Daniel Prodan, născut în 1972. Didi Prodan, unul dintre componenții Generației de Aur și unul dintre cei mai apreciați jucători de la Steaua București, jucat pentru echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1994 și la Campionatul European de Fotbal din 1996.

A evoluat în 54 de partide pentru echipa națională și s-a retras din aceasta, după meciul cu Ungaria, din preliminariile Mondialului din 2002. A fost decorat (2008) cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a și, post-mortem, de ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, cu Emblema de Onoare a Armatei Române cu însemn de pace.

Pe 30 decembrie, a murit Jean Pădureanu, cel mai longeviv conducător de club din fotbalul românesc, supranumit „Lordul”. Pădureanu a fost internat la Secţia de Oncologie al Spitalului Judeţean Bistriţa. El a suferit de o formă generalizată de cancer, care s-a adăugat altor boli, precum diabet, probleme cardiace, Alzheimer. Recent, medicii au descoperit că Jean Pădureanu suferea de cancer la ficat, iar boala s-a extins într-o metastază.

Jean Pădureanu a murit

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro