FOTO/Târgul de Crăciun din Saint-Denis - Paris are puțin din farmecul românesc. Un artizan francez imprimă haine cu imagini din București
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Târgul de Crăciun din Saint-Denis, o suburbie a Parisului, cu a ei catedrală în care sunt înmormântați aproape toți regii Franței, are puțin din farmecul românesc. Acolo am găsit un artizan francez care imprimă haine cu blocuri și macarale din București, dar și o româncă ce brodează pe eșarfe și povestește că de sărbători îi ”sună” în urechi colinde românești. Târgul din Saint-Denis adună la un loc zeci de artiști locali, fiecare un emigrant în felul lui.
Târgurile de Crăciun au o frumusețe aparte, indiferent cine este organizatorul și în ce capăt de lume sunt deschise. O dată fiindcă te aduc mai aproape de Sărbătoarea Nașterii Mântuitorului, prilej de mare bucurie pentru toată lumea. Apoi, pentru că artiștii, meșteșugarii, agricultorii, viticultorii le prezintă oamenilor rodul muncii lor de zi cu zi. Este mare truda celor care vin la târg, pentru că pregătirile încep cu cel puțin trei luni înainte și durează aproape continuu, chiar și pe durata acestora. Dar, de departe, cea mai mare calitate a acestor târguri, este comuniunea dintre oameni, bucuria întâlnirii sau revederii.
Despre Saint-Denis, o suburbie din nordul Parisului, unii au auzit, poate, pentru prima dată atunci când erau căutați suspecții atentatului din Paris. Dar Saint-Denis este mai mult decât atât, pentru că în Catedrala din centrul orașului sunt înmormântați aproape toți regii Franței. Acolo, în Saint-Denis, locul unde ai mereu sentimentul că s-au adunat toate națiile pământului, am văzut un târg de Crăciun impresionant ca diversitate și originalitate.
Tărgul este organizat în centrul orașului, în fața Primăriei și a Catedralei Saint-Denis. Despre Catedrală, căreia i se spune Basilica Saint-Denis, a cărei capelă este considerată și prima biserică gotică, se știe că este necropola regală a Franței. Din secolul al X-lea și până în 1830, toți regii Franței, cu trei excepții, au fost îngropați în Basilica Saint-Denis.
Francezi, români, africani, indieni, în armonie desăvârșită la Saint-Denis
În centrul pieței de la Basilica Saint-Denis este cel mai mare pavilion al târgului, constuit pe structură metalică, acoperită cu folie de pastic transparent.
Acolo s-au adunat la un loc zeci de artiști locali, fiecare un emigrant în felul lui, care s-a stabilit în Saint-Denis fie venind din Bretania, Normandia sau altă zonă a Franței, fie din România, Algeria, Maroc, Tunisia, Congo sau India. În acest context, sunt și mai impresionante varietatea și originalitatea produselor expuse, din care nu pare să lipsească mai nimic, de la haine, genți, bijuterii, decorațiuni interioare, delicatese culinare și băuturi fine, legume și fructe ecologie. Fiecare artist sau producător are locul lui, nu se incomodează în niciun fel, nu sunt în competiție, ci în mare prietenie.
Aproape de zona centrală sunt așezate mai multe măsuțe care au împrejur fotolii sau scaune și unde vizitatorii pot mânca faimoasele clătite bretane, plăcinte turcești, preparate ad-hoc, pot să bea un vin fiert sau nefiert, o cafea abia rășnită și fiartă, un suc natural sau alte produse cu care au venit din afara târgului. Totul este permis, mai ales ”șueta” care îi înveselește pe toți.
La târg se reunește mare parte din ”familia Saint-Denis”, pentru că, poate pare greu de crezut, dar în atât de mare diversitate culturală, vezi, aproape continuu oameni care se îmbrățișează, se bucură când se revăd. Nu este un salut formal, ci bucuria revederii, vizibilă după cum rămân în drum, cu mare dispoziție, pentru a-și povesti ultimele opt ore care au trecut de când nu s-au mai văzut.
O româncă vinde la târg eșarfe brodate de ea. În perioada sărbătorilor, îi ”sună” în urechi colindele românești
În marea reuniune a artișilor artizani poate fi descoperită și românca Dana Coljuc. Ea vinde eșarfe sau haine de firmă, pe care brodează câte ceva. Este de 11 ani în Franța, după ce a stat 6 ani în Grecia. S-a îndrăgostit de un francez pe care l-a cunoscut în Grecia și au decis să vină în Franța pentru că, spune ea, ”scena artei contemporane în Grecia nu este foarte în vervă”. Mamă a trei copii, două fetițe și un băiețel, deși de 11 ani în Franța, nu și-a luat cetățenia pentru că, spune ea, încă nu se simte cetățean francez.
Este artist fotograf și visează la ziua în care va avea propria galerie. Deși este fotograf, la târg a venit cu eșarfe făcute de ea, dar și haine pe care a adăugat broderii.
”Broderia este o pasiune de trei ani, mai ales pentru că începe să intre în domeniul artei contemporane. La Târgul de Crăciun, m-am lansat în portrete brodate. Îmi place să cos lucruri simple, eșarfe, pe care le consider cadoul simplu de sărbători, pentru că femeile le pot schimba des”, spune Dana Coljuc.
Legat de farmecul sărbătorilor de acasă, românca vorbește cu multă emoție. ”Nu sunt legată de un loc anume. Am călătorit mult și de aceea pot să spun că m-am adaptat ușor și în Grecia, și în Franța. Dar sunt născută la țară, și acolo era un Crăciun tradițional. Deja aud în urechi clopoțeii și copiii care cântă pe stradă colinde. Sunt anumite mirosuri pe care le simt în preajma sărbătorilor. Simt și căldura sobei. Sunt foarte subtile amintirile mele din copilărie. Mergem de trei ori pe an în România, iar Crăciunul îl facem, alternativ, un an acasă, unul aici”, povestește românca.
Artizanul francez care imprimă pe haine imagini din București
Întâlnirea cu un român stabilit în Franța este emoționantă, dar să întâlnești un francez care imprimă imagini din București pe hainele confecționate de el, stârnește emoții în plus.
În târgul de Crăciun din Saint-Denis, artistul artizan Antoine Petit expune haine, genți, tricouri, rucsacuri, în serii mici, imprimate prin serigrafie. Printre ele, pelerine din stofă pe care vizitatorii târgului pot vedea multe ferestre, fără să știe că ele sunt ale unor blocuri fotografiate de francez în zona Gării de Nord din București. Alte pelerine au imprimate, prin același procedeu, macarale surprinse de aparatul fotografic pe șantierele capitalei, cu ocazia unei vizite în România.
”Am fost în România de două ori. Prima dată am stat numai în București, Apoi am văzut mult din țară. Îmi place acolo. Am făcut mii de fotografii. Din ele, aleg ceea ce cred că se potrivește cu noua colecție. Așa am imprimat blocurile din Gara de Nord și macaralele, explică Antoine Petit.
Pelerinele cu fotografii din București i-au atras pe francezi, pentru că ele sunt ceva deosebit în ”peisajul” vestimantar modern.
Mini-ferma din inima târgului
În fața Catedralei din Saint-Denis a fost amenajat un staul autenic, în care sunt aduse, pe rând, într-o zi oi, în alta găște, apoi capre sau alte animale și păsări, pentru a aminti de locul în care a fost născut Iisus Hristos. Este, într-un fel, și prima surpriză a târgului. Surpriză pe care și-a manifestat-o și un absolvent al Universității Harvard, venit la Saint-Denis pentru un stagiu de antropologie, atunci când pe sub fereasta lui a trecut turma de oi. De fapt, povestea conviețurii pașnice dintre animale, acea pace sufletească pe care trebuie să o avem măcar de sărbători, este și mai profund ilustrată într-o altă parte a târgului.
”Mini-ferma animalelor” este locul cel mai îndrăgit de copii. Acolo, vaca, măgărușul gâștele, curcanii conviețuiesc într-un țarc ”pavat ”cu fân din abundență. Vaca și măgărușul sunt așezați foarte aproape de gardul țarcului, astfel încât vizitatorii să le poată mângâia fără risc. Tot aici, pe un dâmb de fân, tronează mândru un cocoș mare, care nu ezită să se facă auzit, cântând continuu. Apoi, într-un alt colț, îngrijitorii scot afară doi miei, doar cât să fie hrăniți de copii, cu lapte dintr-un biberon. Deliciul ”staulului” este dat însă, de departe, de dragostea dintre un vițel și un purcel abia născut. Purcelul stă lipit de capul vițeului, iar acesta se apleacă ”drăgostos” asupra-i, de parcă i-ar spune ”să stea liniștit că îl va păzi de rele”.
Masa tradițională a francezilor de Crăciun înseamnă stridii cu vin alb și prajitura Bûche de Noël sau Buturuga de Crăciun
Părăsind zona centrală, târgul continuă pe două străduțe din jurul Catedralei, vreo 50 de metri. Acolo sunt aliniate căsuțele tradiționale ale târgurilor de Crăciun, care mai rămân deschise până în seara de 23 decembrie. Apoi, fiecare se retrage la casa lui ca să petreacă sărbătorile în familie, după obicei.
La masa tradițională a francezilor se aduc stridii cu vin alb și prajitura Bûche de Noël sau Buturuga de Crăciun. Dar, fiecare emigrant aduce la masa de Crăciun ceva din tradiția țării de origine, poate un crâmpei din copilărie sau adolescență, ceva din viața de dinainte de ”familia adopțivă”.
Citește și:
VIDEO/ Hrușcă, mărturisiri emoționante înainte de sărbători. ”Crăciunul ar fi perfect cu mama și tata”
REPORTAJ/Drama copiilor cu părinții în străinătate: ”Nu-mi doresc de la Moș Crăciun decât să mi-i aducă acasă” | FOTO
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
