36 de milioane lei castigate din colindat in patru zile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tocmai sosise de la un tur de colinde prin Teleorman. Au fost 16 in ceata, 11 copii si 5 maturi (muzicantii si el, maestrul – n.r.). In patru zile au strans 36 de milioane de lei vechi. Secretul succesului: Petre Beceanu se ocupa de acest lucru de aproape 50 de ani si stie totul despre traditia populara autentica din sudul Romaniei. Autenticul inseamna calitate, iar calitatea se plateste bine.
Am colindat ”O ce veste”, “Irozii”, ”Sus la poarta Raiului”, ”Curcanii” si alte colinde, unele care au variante in toata tara, altele specifice zonei. Asta a fost de Craciun. Am castigat in patru zile 36 milioane de lei. De Anul Nou urmeaza ”Plugusorul”, ”Steaua”, ”Sorcova” si ”Vasilca”.
In timp ce vorbeste, Petre Beceanu despacheteaza doua genti de costume populare. ”Sunt costumele mele, pe care le-am imprumutat copiilor pentru zilele de Craciun. Eu le fac, eu le ingrijesc. Le scot la ocazii deosebite, cum a fost acum. Sunt cusaturi vechi de sute de ani, pe care le stiu de la mama si de la bunica. Tesatura e facuta manual, vopselurile sunt obisnuite, din plante, totul e autentic. Eu sunt maestru coregraf, am absolvit cursurile de trei ani ale Scolii Populare de Arta, dar miezul traditiei il stiu de la batrani. De la varsta de 6 ani umblam la claci si sedeanca (un fel de adunare, intalnire ritualica in Postul Pastelui). Am un costum primit de la Chinea Magura, atestat istoric ca vestimentatie taraneasca teleormaneana de pe la anul 1550. Am in casa un muzeu de obiecte gospodaresti autentice.”
Scoate un set de imbracaminte taraneasca de Teleorman, camasa ”poale-n brau”, ciorapi, obiele, opinci, brau, zabun in gaitane (un fel de haina groasa – n.r.) etc. Piese pe care trebuie sa le ingrijeasca printr-o metoda pe care putina lume o mai stie, fara sapun si apa calda, reusind astfel sa le pastreze foarte mult timp. Vesta, de pilda, o are de la tatal sau, de pe cand acesta era flacau, adica de aproape 100 de ani.
”Spic de grau, spic de grau curat,/ Toamna eu te-am semanat,/ Esti mare si-ai inflorit,/ ca Copilul mult iubit./ Grau de azi si grau de maine/ Pentru anul care vine (...)”. Asta vor canta copiii in prima zi de ianuarie, la biserica, tinand in maini vasele cu grau puse sa incolteasca in strachini cu apa inca din toamna. Apoi vor urma ”Sorcova” si colindul ”Vasilca”, o capatana de porc acoperita cu un voal de mireasa pe o tava, alaturi de care se pun boabe de grau si porumb.
Petre Beceanu se dezbraca de hainele comune, ”orasenesti”, cenusii si isi pune costumul popular. In timp ce il imbraca, incepe sa se transforme, se lumineaza la fata. La final aproape ca devine alt om. ”Am primit premii nationale pentru cele mai autentice costume populare din Romania. Am crescut mai multe generatii de rapsozi populari. Stiu peste 700 de cantece culese de la batrani. Dar cui sa le mai spun? Traditia s-a pierdut incepand cu anii 1950, imbracamintea e alta, colindele se fac doar pentru bani. S-au uitat versurile, oamenii nu se mai strang la evenimentele speciale, cum se facea pe vremuri. Stiati ca jocul calusarilor putea sa vindece de boli, candva? Eu am prins asemenea vremuri. As avea nevoie de un sponsor sa tiparesc un volum si sa imprim un CD cu tot ce stiu. Ma gandesc ca ar putea sa ramana macar atat dupa mine.”
Scoate un set de imbracaminte taraneasca din Teleorman, camasa ”poale-n brau”, ciorapi, obiele, opinci, brau, zabun in gaitane (un fel de haina groasa – n.r.) etc. Asa merge el la colinde. Piese pe care trebuie sa le ingrijeasca printr-o metoda pe care putina lume o mai stie, fara sapun si apa calda, reusind astfel sa le pastreze foarte mult timp. Vesta, de pilda, o are de la tatal sau, de pe cand acesta era flacau, adica de aproape 100 de ani.
Camasa "poale-n brau"
Ciorapi cu obiele
Vesta veche de 100 de ani
Brau tesut
Opinca de Teleorman
Calutii vin din Moldova
Calutii de Moldova fac parte din jocurile de Anul Nou si aduc in centrul atentiei innoirea timpului, nasterea si renasterea anului, fecunditatea si speranta pentru ceva mai bun. De obicei ei fac parte dintr-un alai mai mare, ce colinda prin sat, si sunt reprezentati de un grup de 6-7 persoane. Feciorii sunt mascati, imbracati in costume populare si sunt buni dansatori. Deoarece simbolizeaza fecunditatea, ei danseaza fetele de maritat. Baietii au in mana cate un bat cu un cap de cal din lemn in varf, impodobit cu o coroana colorata din ciucuri, reprezentand coama, apoi vin hamul, capastrul, un cerc de lemn ascuns sub costum si o coada.
Capra, o traditie specifica nordului tarii
Capra a fost socotita de romani ca animalul care da semne daca vremea va fi buna sau rea. În zilele noastre, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare , in culori vii, uneori stridente, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou, in special in nordul tarii.
Plugusorul, cel mai raspandit obicei romanesc
Plugusorul (sau buhaiul, cum i se spune in popor) este un stravechi obicei agrar prin excelenta, care se practica si azi. In ajunul Anului Nou, in multe locuri, chiar in ziua de Anul Nou, o ceata de uratori formata din doi pana la douazeci de flacai sau barbati insurati de curand pleaca din casa in casa sa ureze pentru belsug in agricultura. Odata ei erau insotiti de instrumentisti populari.
Sorcova, o urare a copiilor din Muntenia
In dimineata Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu sorcova, raspandita mai ales in Muntenia, dar o putem regasi si in restul tarii. Obiceiul este practicat de copii de la 3-4 ani pana la 12-13 ani. Uneori ei merg cate doi, alteori doar unul singur, colindand doar membrii familiei sau un grup de vecini. Cei carora le este adresata urarea sunt atinsi ritmic cu sorcova pe tot timpul recitarii textului.
