42% dintre infectările cu COVID rămân nedepistate, arată un amplu studiu din Germania. Care este cel mai mare factor de risc
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un studiu de proporții derulat la Universitatea Mainz din Germania arată câte infecții cu SARS-CoV-2 rămân nedepistate, unde există cel mai mare risc de infectare și ce rol joacă copiii în răspândirea virusului. Redacția emisiunii de actualități Tagesschau a prezentat săptămâna trecută, în colaborare cu postul regional SWR, un rezumat al rezultatelor proaspăt publicate.
Cuprins:
„Studiul Gutenberg” este o adevărată „mină de aur” pentru cercetarea științifică. Cumulând datele oferite de 15.000 de voluntari, studiul lansat în 2007 se numără printre cele mai mari inițiative de acest fel din lume și e folosit pentru arii de cercetare diferite: de la presiunea intraoculară până la obezitate.
De 11 ani Katja Heyles contribuie la diferite cercetări, iar în prezent participă și la actualul studiu dedicat pandemiei de COVID-19. În cadrul acestei cercetări s-a prezentat de mai multe ori pentru control la clinica universității și a introdus constant informații despre viața de zi cu zi în aplicația specială pe care o are instalată pe telefon.
Primele rezultate ale studiului Gutenberg COVID-19 au fost făcute publice săptămâna trecută.
Ele provin din monitorizarea în perioada octombrie 2020 - aprilie 2021 a unui eșantion reprezentativ de 10.250 de persoane din regiunea Rheinhessen. <br>
Este una dintre puținele cercetări științifice despre pandemie care corelează datele medicale cu factori socio-demografici și economici (vârstă, venituri, condiții de locuire).
În multe cazuri, oamenii transmit virusul fără să știe
Una dintre principalele concluzii ale studiului arată că peste 42% din persoanele infectate cu SARS-CoV-2 nu sunt conștiente de faptul că poartă virusul, ceea ce crește riscul transmiterii acestuia.
Philipp Wild, șeful catedrei de Epidemiologie Clinică a Universității de Medicină din Mainz și unul dintre coordonatorii proiectului, notează și că „persoanele cu un statut social mai avantajos au șanse mai mari să știe că sunt infectate. Ele se și testează mai des”.
Rezultatul aduce însă o „veste bună” în comparație cu estimările făcute până în prezent în privința răspândirii „din umbră” a virusului.
Institutul Robert Koch considera, de exemplu, că numărul real al infectărilor este de două până la de patru ori mai mare decât cel înregistrat oficial. Corelând procentul de 42% cu alți parametri, cercetătorii din Mainz estimează acest factor la 1,8.
Pentru fiecare 10 cazuri monitorizate se estimează că există încă 8 care nu au fost depistate.
Tinerii se testează mai des
Cercetătorii au observat și că persoanele vârstnice sunt infectate mai des fără să știe. Explicația pentru acest fenomen ține de frecvența cu care se testează diferitele grupe de vârstă: tinerii apelează la testare mult mai des decât cei peste 65 ani.
„Persoanele tinere au o viață socială mai activă și folosesc din acest motiv și testele mai mult”, spune Wild.
În plus, vârstnicii au făcut parte din prima categorie de populație cu acces la vaccin din Germania, iar oamenii complet imunizați se testează mai rar.
De la începutul lunii martie, toți locuitorii Germaniei au dreptul la cel puțin un test gratuit pe săptămână (numărul depinde de capacitatea centrelor de testare, care este în general ridicată). Iar de la jumătatea lunii aprilie și firmele sunt obligate să le ofere angajaților posibilitatea de a se testa o dată sau chiar de două ori pe săptămână, în funcție de activitatea depusă.
Copiii nu contribuie la o transmitere accelerată a virusului
Wild și echipa lui au studiat și felul în care se răspândește virusul prin intermediul copiilor, monitorizând 2.200 de persoane din familii cu copiii. Concluzia la care au ajuns este că aceștia nu contribuie la o transmitere accelerată a virusului.
Se speculează deseori că cei mici accelerează transmiterea virusului, pentru că nu pot să respecte regulile de distanțare sau nu se spală pe mâini suficient de des. Dar noi nu am sesizat existența unui risc mai ridicat de infectare prin intermediul copiilor. Cercetător Wild:
Copiii sunt ei înșiși mai puțin expuși la infectare. „Am înregistrat cazuri în care părinții aveau COVID, dar copiii nu, chiar dacă fuseseră luați în brațe și sărutați de părinți”, spune Wild. O posibilă explicație constă în faptul că sistemul imunitar al celor mici e mai rezistent.
O mențiune importantă este însă faptul că studiul s-a derulat într-o perioadă în care școlile și grădinițele au fost preponderent închise, deci numărul de contacte sociale a fost mai scăzut și în cazul copiilor.
Situația locativă e determinantă pentru riscul de infectare
Factorul decisiv pentru răspândirea virusului constă în numărul de persoane care trăiesc împreună într-o gospodărie: cu cât acesta este mai mare, cu atât este mai mare este și riscul de infecție, spun cercetătorii din Mainz.
Îndeosebi de afectați sunt în acest context cei cu un statut socio-economic mai precar - adică persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, venituri mai mici sau condiții de locuire necorespunzătoare.
„Există o prejudecată conform căreia acest grup nu ar respecta condițiile de igienă. Conform datelor noastre, tocmai opusul e adevărat”. Persoanele din această categorie se spală mai des pe mâini și au grijă mai des să păstreze distanța recomandată. Condițiile precare de viață sunt cele care cresc, în cazul lor, riscul unei infectări.
Și intenția de vaccinare și testare este diferită în funcție de statutul socio-economic, fiind mai scăzută în rândul celor mai puțin privilegiați. Politicienii ar putea însă interveni și schimba acest curs prin campanii speciale de informare, consideră Wild.
„Persoanele defavorizate duc cea mai grea povară a crizei și din punct de vedere financiar. Bineînțeles că situația lor de locuire precară nu se poate schimba rapid”, notează epidemiologul și propune o posibilă soluție.
Acordarea de subvenții pentru achiziționarea de măști și de teste care pot fi făcute la domiciliu ar putea fi una dintre strategiile de sprijinire a acestor oameni, în condițiile în care puținii bani pe care îi aveau la dispoziție pentru cheltuieli casnice s-au împuținat și mai mult în perioada pandemiei.
Testarea - un pilon important în lupta contra pandemiei
Wild pledează pentru o testare sistematică și în perioada următoare - inclusiv a celor vaccinați: „În momentul de față din ce în ce mai puține persoane se testează. Acest lucru ar trebui contracarat. În acest fel putem îmbunătății controlul asupra răspândirii infecțiilor”.
Deși în Germania campania de vaccinare a făcut progrese, ajungându-se ca aproape 60% din populație să fi primit cel puțin o doză și 44% să fie complet imunizată, riscurile asociate cu pandemia sunt încă prezente și trebuie urgent adresate.
Testarea este în acest context unul dintre cele mai importante mijloace: „Cu un sistem de testare continuă am putea să fim cu ochii pe varianta Delta. Ar trebui totodată să ne pregătim pentru următoarea mutație”.
Studiul Gutenberg COVID-19 a fost finanțat prin intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și prin contribuții din partea Ministerului Sănătății și Cercetării din landul Renania-Palatinat, Universității Johannes Gutenberg din Mainz și Rețelei Naționale pentru Cercetare a Universităților de Medicină.
