6 copii dorm pe doua paturi din lemn

mai pot numi om, un barbat care nu s-a gandit nici o clipa la copiii pe care ii am cu el. Din prima casatorie am doi copii, iar cu persoana de care v-am vorbit mai am patru copii. Unul dintre ei sufera si de o malformatie – hidronefroza stanga (o boala de rinichi) si tot din cauza acestui barbat nu am operat baiatul pana acum (traia cu conceptia ca doctorii vor sa-i vanda rinichiul).
I-am suportat si injuraturile, si bataile, si toate vorbele urate de dragul copiilor. Am crezut ca voi putea suporta, numai copiii mei sa creasca langa ambii parinti. Tot ce a pus capat acestei suferinte de ani si ani a fost faptul ca in urma cu cateva saptamani acest om pur si simplu nu s-a mai gandit la nimic, s-a apucat si a dat foc la toate lucrurile din casa, la imbracaminte, la tot ce aveam, a vandut apoi si buteliile de aragaz si aragazul, a vandut tot ce mai putea fi vandut din casa, iar pe mine si pe copii ne-a alungat pur si simplu (fiind casa lui, eu neavand nici un fel de act cu el, nici macar copiii nu-i poarta numele).
Eu am ajutorul social de la Primarie, alocatia copiilor, plus ce mai castig din munca prestata la diferite persoane. Locuim, prin bunavointa unor oameni cu suflet mare, intr-o baraca de lemn. Dar durerea mea cea mai mare este ca nu mai am nimic, dorm cu copiii pe doua paturi din lemn, pe care am pus niste haine vechi si niste paturi pe care le-am primit de la oameni.
Pentru copii nu mai am imbracaminte decat ce am primit de la oamenii care ma cunosc. Tot acesti oameni m-au ajutat cu cate un vas, o farfurie, o cana, ceva ca sa le pot da copiilor sa manance. Mancarea o pregatesc pe foc, afara, de spalat, spal copiii cu apa din lac. Pentru cel mic nu mai am lucruri si nici laptele praf nu-mi ajunge – de la dispensar primesc doar 3 cutii de Bebelac.
Va rog din tot sufletul, daca prin intermediul dv. ma puteti ajuta macar cu cate ceva, cu imbracaminte pentru copii, cu lapte praf pentru cel mic si mai ales, daca ma puteti ajuta cu problema de sanatate a baiatului, ca sa-l pot opera.
Sunt multumita doar ca ii am langa mine si ca avem un acoperis deasupra capului, ca nu dorm in ploaie sau frig, chiar daca dormim pe paturi de lemn.
Cornelia Dumitrascu, Bucuresti

Urmărește-ne pe Google News