60 de ani de la moartea lui Brâncuși. Viața și iubirile celui mai mare sculptor român
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dacă anul trecut lumea culturală a marcat 140 de la nașterea lui Constantin Brâncuși prin manifestații în onoarea ”Anului Brâncuși”, astăzi, pe 16 martie 2017, lumea culturală marchează 60 de ani de la moartea lui Brâncuși, cel mai mare sculptor Român.
Cuprins:
Constantin Brâncuşi, socotit unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut la Hobiţa, în judeţul Gorj, pe 19 februarie 1876, şi s-a stins la Paris, pe 16 martie 1957, la 81 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse.
A renunţat la paşaportul românesc
În România, în epoca socialistă, Brâncuși a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”. Ca urmare, Brâncuşi a renunţat la orice legătură cu ţara sa natală în 1951, când a fost criticat de Academia Română, controlată de regimul comunist, pe motiv că arta sa este decadentă. Revoltat, Brâncuşi şi-a depus, pe 1 august 1951, paşaportul românesc la ambasada de la Paris şi a cerut cetăţenia franceză, pe care a obţinut-o la 15 iunie 1952.
Sculptorul român a dorit să lase moștenire României toate lucrările sale nevândute și uneltele, dar autoritățile acelor vremuri au refuzat. În testamentul său, redactat la 12 aprilie 1956, artistul şi-a lăsat moştenirea soţilor Alexandre Istrati şi Natalia Dumitresco, numiţi legatari universali, dar şi statului francez. “Las moştenire statului francez pentru Muzeul Naţional de Artă Modernă absolut tot ceea ce vor conţine în ziua decesului meu atelierele mele situate la Paris, Impasse Ronsin 11, exceptând doar banii lichizi, titlurile sau valorile care s-ar putea afla acolo şi care vor reveni legatarilor mei universali”.
Abia în 1964, Brâncuși a fost ”redescoperit” în țara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu-Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat și aproape dărâmat.
Capodoperele sale – “Pasărea măiastră”, “Domnişoara Pogany”, “Coloana infinitului”, “Masa tăcerii” sau “Poarta sărutului” – au influenţat fundamental viziunea plastică în sculptura mondială, zeci de alte lucrări ale sale fiind evaluate astăzi la sume colosale, de ordinul milioanelor de dolari.
Citește și: Haine și obiecte personale sau de atelier ale lui Brâncuşi se vând pentru ,,Cuminţenia pământului’’
Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi scaunele, în Parcul Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu
În urmă cu 4 ani, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi scaunele, toate amplasate în Parcul Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu au fost supuse procedurii anuale de „îmbăiere”. Spălarea operelor lui Brâncuşi a durat două zile şi face parte din lucrările de înreţinere, care se efectuează în fiecare an. Curăţarea operelor din piatră se face de o firmă acreditată de Ministerul Culturii.
Reprezentanţii societăţii au explicat procedeul folosit pentru prima oară la Tg Jiu, dar care se foloseşte de ani buni în SUA. „Am procedat la o prespălare, în vederea biocidării, cu apă simplă sub presiune reglabilă. Acest procedeu se execută de două ori pe an, în alte ţări”, a declarat Marian Niţu, reprezentantul firmei ce execută lucrările de întreţinere.
Citește și: Aşa se spală Masa Tăcerii!
Brâncuşi s-a iubit cu Maria Tănase
Cel mai titrat sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuşi, a “bifat” , de-a lungul vieţii o mulţime de iubiri… unele mai mici, altele cu adevărat pasionale. Prima iubire celebră din viaţa lui Brâncuşi a fost MARGARIT POGANY, notează publicaţia “Ideea, manual de cultură universală”. În 1913 el expune în Statele Unite lucrarea Domnişoara Pogany, sculptură cu care a avut un succes răsunător.
Brâncuşi a cunoscut-o pe pictoriţa unguroaică în 1909, când aceasta îi devine model. Tânăra s-a iubit nebuneşte cuBrâncuşi, iar după război a emigrat în Australia. Cei doi au corespondat prin scrisori timp de 30 de ani.
PEGGY GUGGENHEIM, moştenitoare a unei averi fabuloase după ce tatăl ei, un evreu bogat, a dispărut o dată cu scufundarea Titanicului merge să cucerească Parisul, la sfârşitul anilor ’30. Intră în atelierul lui Brâncuşi şi cere să cumpere o versiune a „Păsării în văzduh”. Brâncuşi cere 4.000 de dolari, Peggy nu vrea să îi dea această sumă, şi decide să îl seducă pentru a obţine o reducere.
Astfel, se naşte o relaţie pasională între marele artist şi extravaganta americancă. Într-una din biografiile sale, Peggy îşi aminteşte: “Brâncuşi obişnuia să se îmbrace frumos şi să mă scoată în oraş atunci când nu gătea. Avea un complex al persecuţiei şi era obsedat că oamenii îl spionează. Mă iubea foarte mult…”.
Brâncuşi şi MARIA TĂNASE au format un cuplu în 1938. Cei doi s-au îndrăgostit la o expoziţie din Paris, iar relaţia a fost de scurtă durată, dar extrem de intensă. “Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei, a mondenităţii… Era fatal ca să se întâlnească la o expoziţie din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (aşa era alintat sculptorul de apropiaţi)”, notează Petre Pandrea în volumul “Brâncuşi – amintiri şi exegeze”.
Maria Tănase nu a mai putut suporta comportamentul dur al artistului. El o numea o bocitoare, nu o cântăreață, bună să cânte la înmormântări sau la Operă.
Fiul lui Constantin Brâncuși a murit anul trecut
John Moore, singurul urmaş pe care l-a avut marele Constantin Brancuşi, şi-a văzut de viaţa lui normală, moştenindu-şi tatăl nu în geniul pentru artă, ci în pasiunea pentru fotografie. Nerecunoscut vreodată de titanul născut la Hobiţa (judeţul Gorj), John Moore a trăit în Franţa, lângă Paris și a fost fotograf la celebrul cabaret Crazy Horse. Acesta a murit în noiembrie 2016.
Rodul unei relaţii amoroase a lui Brâncuşi cu Vera Moore, fosta sa secretară şi o pianistă foarte apreciată acum peste 80 de ani, John Moore n-a fost însă niciodată recunoscut de marele artist. Originară din Noua Zeelandă, Vera Moore l-a întâlnit pe Brâncuşi în 1930, pe când ea avea 34 de ani, la un concert desfăşurat la Londra, prin intermediul unui prieten comun, Jim Ede. Din legătura lor pasională, ascunsă mult timp – de ochii lumii – în spatele funcţiei de secretară a artistului pe corespondenţa în limba engleză, Vera i-a dăruit sculptorului un copil, pe 15 septembrie 1934, când ea avea 38 de ani, iar el împlinise 58.
Citește și: Sculpturile lui Brancusi emit unde enigmatice
