A reinceput sezonul gripelor

Gripele redevin o problema de actualitate in intervalul cuprins intre noiembrie si mai, cand cazurile se inmultesc intr-o proportie ridicata.
Simptomele ce caracterizeaza gripa sunt, in mare, binecunoscute: secretie nazala abundenta, dureri de cap, musculare si de articulatii, frisoane, tuse si febra intre 38 si 40 de grade. Mai rar, li se adauga durerile de piept, tulburarile de somn, indigestia, varsaturile si scaunul apos. Ele dureaza, in general, intre trei si cinci zile. Desi complicatiile – cum ar fi pneumonia – pot aparea, ele sunt in general rare. Grava este si starea pacientului care are o febra de peste 40-41 de grade, fiindca de la 42 de grade in sus pot aparea leziuni ale sistemului nervos, care duc in ultima instanta la moarte.
Toxicele de felul alcoolului si mai ales al tutunului agraveaza simptomatologia si prelungesc boala.
Remediile empirice de felul vinului fiert pot determina o ameliorare temporara a conditiei pacientului (scaderea febrei), dar, atunci cand efectul dispare, simptomele revin si mai puternice.
Medicul de familie va fi consultat daca acestea nu dispar intr-o saptamana sau daca febra creste. In acest caz, pot aparea complicatiile descrise mai sus.
Se stie ca gripa are un caracter epidemic si se poate raspandi chiar de la o tara la alta. De aceea, remediile (vaccinurile) gandite la un moment dat intr-un loc pot da rezultate intr-un altul. Am mai amintit cu un alt prilej faptul ca virusurile gripale sunt de trei tipuri: A, B si C. Primul da simptomele cele mai acute si este cel mai comun.
De obicei, epidemiile cauzate de el apar o data la doi sau trei ani. Al doilea da simptome mai slabe si „ataca” o data la patru-cinci ani, iar al treilea este forma cea mai benigna, caz in care simptomele se aseamana cu cele ale unei viroze banale. Fata de gripa, simpla viroza se caracterizeaza foarte schematic prin febra mai scazuta si lipsa durerilor articulare. Prognoza gripei este in general foarte buna, daca medicul este consultat o data cu agravarea simptomelor.
Prevenire si tratament:
Antibioticele nu ataca virusul gripei, ci previn alte infectii.
Masurile de prevenire a gripei se inscriu in regulile generale de profilaxie. In privinta tratamentului, se stie ca, in general, acesta include antibiotice. Acestea se prescriu nu pentru infectia de tip viral in care consta gripa, ci pentru prevenirea sau stoparea in stadiu incipient a infectiilor bacteriene, care pot „prinde” foarte usor pe un organism slabit de virus. Remediile care se refera efectiv la gripa sunt consumul de fluide in abundenta, odihna, medicamentele care coboara febra si previn inflamatiile. Vaccinurile antigripale sunt o alternativa noua si eficienta la tratamentele clasice. In general, pretul lor este proportional cu calitatea. Chiar o persoana vaccinata poate contracta viroze de alt tip decat gripa.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE